Executivul European a aprobat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care analizează progresul realizat de țările candidate pentru aderare și evaluează stadiul reformelor, stabilind principalele orientări pe care fiecare stat trebuie să le urmeze.
Cele zece state v/go ale evaluării Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia.
Republica Moldova: parcurs stabil și reforme sustenabile
Chișinăul a făcut progrese constante spre integrarea europeană, întărind instituțiile democratice și consolidând cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat avansuri solide și continue în pregătirea pentru aderare, promovând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, menționează Executivul european. 
În concluziile oficialilor europeni, se evidențiază „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică transparentă”.
În octombrie 2024, Moldova a aprobat o amendare constituțională de anvergură, inscriind integrarea europeană ca obiectiv prioritizată, în urma unui referendum organizat simultan cu scrutinul prezidențial. Planurile pentru perioada preaderare 2025-2029 vizează direcții principale de modernizare a statului și de apropiere de standardele europene, cu accent pe eficiență, transparență și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni.
Sprijin financiar record
Uniunea Europeană a alocat Moldovei 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai amploasa asistență financiară acordată până acum țării vecine, un plan menit să accelereze convergența economică și să beneficieze direct cetățenii prin servicii publice superioare și o economie competitivă.
Moldova și-a diminuat considerabil dependența de resursele energetice rusești și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt destinați proiectelor energetice doar în 2025, iar din octombrie, țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important spre integrarea financiară europeană.
Reforma sistemului judiciar din Moldova, inclusiv evaluarea judecătorilor și procurorilor, este considerată un exemplu regional de bune practici, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, deși rămâne necesară alocarea de resurse pentru consolidarea sistemului judiciar.
România, partener strategic pentru Moldova
Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România colaborează excelent, România fiind principalul partener în domeniile energie, infrastructură și educație”, cooperarea contribuind la modernizarea țării și la întărirea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în transport, securitate și protecția mediului”.
Moldova a fost prima țară din afara uniunii europene care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, ceea ce confirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovene în valoare de aproape 200 de milioane de euro.
Ucraina: angajament remarcabil, instituții sub presiune
În ciuda conflictului armat și a dificultăților interne, „Ucraina a manifestat un angajament excepțional față de procesul de aderare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, subliniază analiza europeană.
Țara a avansat în reformarea justiției, administrației și drepturilor minorităților, însă Bruxelles-ul atrage atenția asupra faptului că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie întărit”.
Comisia apreciază pentru progresele în implicarea societății civile și în protecția minorităților, însă activiștilor anticorupție le sunt încă interpretate presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu dispun încă de sprijinul deplin. „Este nevoie de eforturi suplimentare pentru implementarea consecventă a reformelor judiciare și protejarea drepturilor omului”, afirmă oficialii europeni.
50 de miliarde de euro pentru reconstrucție
În perioada 2024–2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Conform Comisiei, această asistență financiară este crucială pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic.
Bruxelles-ul remarcă faptul că „Ucraina rămâne angajată în reforme economice importante convenite cu UE și FMI”, menționând eforturile guvernului de a alinia legislația națională la standardele europene și de a gestiona mai eficient finanțele publice. Economia ucraineană a demonstrat o reziliență remarcabilă, menținând o creștere modestă în sectorul agricol, tehnologia informației și exporturile către țările membre europene.
Diferențe în pregătirea pentru aderare
Ambele state sunt considerate angajate în procesul european, însă nivelul de pregătire variață vizibil. Comisia Europeană apreciază că Moldova este „pregătită într-un nivel moderat pentru integrarea în piața unică”, în timp ce Ucraina se afla „într-un stadiu incipient” de conformare la regulile UE.
Chișinăul se distinge prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie deja bine integrată în piața europeană și o gestionare eficace a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, deși rămâne hotărâtă, continuă să fie afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, vulnerabilitățile sistemului anticorupție și o capacitate administrativă insuficientă pentru a susține ritmul reformelor cerute de aderare.
Avantaj pentru Moldova
Potrivit evaluării Comisiei Europene, Moldova este mai avansată în procesul de aderare la Uniunea Europeană față de Ucraina. Ambele țări sunt jucători cheie în extinderea europeană, însă Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate tangibile, devenind un model de stabilitate și convergență regională într-o zonă cu presiuni geopolitice semnificative.
Ucraina a depus oficial candidatura la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, fiind urmată de Moldova pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în același an, iunie.
