După primele trei trimestre ale anului, în contextul măsurilor de austeritate și pachetelor fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să remedieze criza bugetară. Deficitul national a atins 103 miliarde de lei, reprezentând 5,39% din PIB. Specialiștii fiscali ai EY România au analizat motivele pentru care Executivul nu reușește să stabilizeze situația economică.
În pofida aplicării măsurilor de austeritate și a majorărilor fiscale, Guvernul nu a reușit să atingă echilibrul bugetar, iar deficitul a rămas stabil în 2025. România deține cel mai ridicat deficit fiscal din Uniunea Europeană, are structuri administrative deficient pregătite și un aparat de stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a depășit 1.000 miliarde de lei și se apropie rapid de limita critică europeană de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile de relansare economică, guvernul a majorat semnificativ cheltuielile cu plata dobânzilor. Consultanții EY au identificat blocaje, vulnerabilități și contexte nefavorabile cu care se confruntă România.
Impactul colectării ineficiente a taxelor asupra PIB-ului României
România pierde anual miliarde de euro din cauza colectării ineficiente a taxelor de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Deși dispune de instrumente de digitalizare comparabile cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria și Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune, care au redus semnificativ decalajele de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T și implementarea caselor de marcat online s-au realizat cu dificultate și au fost implementate lent. Astfel, creșterile de taxe sunt compensate de evaziunea fiscală și de ineficiența administrației fiscale. „Proiectele de digitalizare nu aduc beneficii semnificative mediului de afaceri. Percepția companiilor este că aceste măsuri favorizează statul, în timp ce cetățenii folosesc foarte puțin instrumentele digitale. În Polonia și Ungaria, se investește masiv în sisteme de integrare și analiză a datelor”. 
România nu atrage suficient capital străin
Specialiștii fiscali semnalează și problema investițiilor străine. România depinde excesiv de importul de capital și are un flux redus de exporturi, iar politicile incomplete nu stimulează oportunitățile pentru investitori externi. „Măsurile fiscale adoptate sunt limitate. România depinde de capitalul străin, iar banii respectivi se sperie. Este o țară importatoare de capital, cu investiții puține sau inexistent în afara granițelor, din cauza lipsei de experiență. Polonia și Ungaria investesc masiv în străinătate și dețin o educație fiscală solidă. România ar trebui să adapteze politicile pentru a atrage mai mult capital extern, altfel banii și oportunitățile vor migra către alte țări, iar aceste investiții nu vor reveni rapid. Multe companii și-au suspendat investițiile în țară, iar crearea de locuri de muncă a stagnat.”
RECOMANDAREA EXPERTULUI:
Autoarea observă că ungurii, bulgarii și chiar vecinii moldoveni rămân sceptici față de România, considerând situația noastră mai critică decât a lor. Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, afirmă: „Situația în România este mult mai gravă decât în Moldova și asta îmi aduce un anumit confort!”
Ministrul Miruță menționează că va interveni pentru reformarea economiei, dar efectele vor fi vizibile abia după un an.
