Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în securitatea juridică. Polonia oferă vouchere, credite subvenționate și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imobiliare exorbitante.
Ungaria: parcelele „împrejmuite” devin locuințe legale
Guvernul Orban a realizat în câteva luni ceea ce România nu a reușit din 1990: a stabilit clar statutul juridic al unei piețe imobiliare în care sute de mii de terenuri aveau o poziție juridică incertă.
Sursa foto: Portofoliu.hu 
„Parcelele împrejmuite” – terenuri mici din zonele periferice ale orașelor, folosite anterior pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri edificabile, legale și finanțabile.
După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legislația cadastrului foncier: proprietarii pot solicita exclusivarea terenurilor din circuitul agricol, fără penalizări sau proceduri complicate, și clasificarea lor ca spații rezidențiale.
Această simplificare juridică a deschis practic accesul către o piață considerabilă. Zeci de mii de parcele, anterior vândute, construite sau ipotecate, pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau familii cu resurse limitate.
Astfel, în zonele periferice ale Budapestei, precum Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în orașe mari precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează o creștere a construcțiilor de mici locuințe accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, această oportunitate reprezintă o șansă reală de a-și construi o casă legală și finanțată în zonele périphice.
Polonia: intervenție directă a statului în sprijinul sectorului locativ
La Varșovia, autoritățile nu doar popularizează clarificări, ci și subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate în politica publică, iar rezultatele sunt reflectate în sondaje și în încrederea populației.
Sursa foto: Profimedia
Conform unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi consideră că statul trebuie să le sprijine achiziția de apartamente sau construcția propriei locuințe. Guvernul a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare.
De asemenea, 75% dintre polonezi sprijină sprijinul financiar pentru locuințe sociale și liberalizarea terenurilor pentru construcții. În plus, s-a implementat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, pentru ca ajutorul să ajungă doar la cei cu adevărat nevoiași.
Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, evitând monopolizarea acesteia de către dezvoltatori.
România: între birocrație, promisiuni și costurile tot mai mari ale locuințelor
Și acum, situația din România. Țara unde piața imobiliară este mereu „în febră”, dar cetățenii nu-și mai pot permite nici măcar termometrul. Statul român nu dispune de o strategie coerentă în domeniul locuințelor, iar tinerii sunt prinși între chirii în creștere și credite dificil de obținut.
Sursa foto: Mediafax
Programul „Prima Casă” a devenit un mecanism bancar inflexibil, fără a ține cont de actualele prețuri. În același timp, locuințele sociale aproape că lipsesc. România construiește anual de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia.
Valoarea imobilelor a crescut considerabil în ultimii ani, cu o medie de 15% la nivel național, după creșteri și în anul precedent. În București, un apartament de 100.000 de euro acum doi ani costă peste 130.000 de euro.
În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcții. În Polonia, un voucher guvernamental a facilitat accesul la prima locuință pentru mii de tineri. În România, însă, chiar și un simplu aviz pentru racordul la gaze necesită mai mult timp decât construirea unei case în Polonia.
Țările din Ungaria și Polonia au înțeles că o piață sănătoasă a imobilelor necesită reguli clare și predictibile. România persistă în credința că piața se va autoregla, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură adecvată.
Sursa foto: Profimedia / Mediafax
AUTORUL RECOMANDĂ:
- Creșteri record ale prețurilor pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro
- Orașul din România cu cele mai scumpe chirii pentru garsoniere la sfârșitul anului 2025: 1.400 euro/lună. Surprinzător, nu e București sau Cluj-Napoca!
- Orașele din România cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la apartamente. Valoarea s-a dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, creșterea a fost de peste 70%
