Combaterea analfabetismului funcțional devine, oficial, o prioritate în noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030.
Documentul, prezentat miercuri de președintele Nicușor Dan, include acest obiectiv în secțiunea dedicată educației, ca una dintre principalele direcții de acțiune.
„Prevenirea și reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” reprezintă una dintre prioritățile domeniului educației, conform proiectului de strategie. 
Textul menționează, de asemenea, probleme actuale ale sistemului educațional, precum abandonul școlar, numărul redus de absolvenți universitari și performanța scăzută a sistemului, toate considerate „riscuri și vulnerabilități”.
Proiectul include și informații despre adoptarea de politici educaționale media, menite să dezvolte competențe care să protejeze cetățenii de dezinformare și să implice populația în „asigurarea securității naționale”.
Tot în categoria „Riscuri și vulnerabilități” se află și nivelul scăzut al cercetării, dezvoltării și inovării.
Un aspect important este menționarea explicită, pentru prima dată, a analfabetismului funcțional într-un astfel de document.
În Strategia Națională de Apărare a Țării 2020 – 2024, subiectul era abordat indirect, prin formularea „creșterea nivelului de alfabetizare funcțională pentru dezvoltarea gândirii critice și reducerea vulnerabilității populației în fața răspândirii informațiilor false, cu potențiale consecințe negative pentru securitatea națională”.
Ce prevede proiectul pentru domeniul educației și cercetării
Documentul face clar diferența între „amenințări” externe și „riscuri și vulnerabilități” interne.
„Precaritatea învățământului și abandonul școlar, precum și numărul redus de absolvenți de studii superioare, raportat la populația generală, afectează negativ dezvoltarea țării și conduc la riscul de a accentua deficitul de capital uman specializat.”
Aceste aspecte sunt evidențiate în document în privința sistemului educațional.
De asemenea, se face referire la „disfuncții în domenii-cheie” care pot slăbi structura națională.
„Problemele din domenii precum sănătate, educație, protecție socială și administrație pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea tehnologiilor moderne de către grupări ostile și de răspândirea criminalității cibernetice.”
„Nivelul scăzut de gândire critică, alfabetizare media și cultură de securitate, precum și lacunele persistente ale cadrului legislativ, constituie vulnerabilități ce reduc reziliența societății în fața extremismului, radicalizării și manipulării informaționale”, mai este menționat în strategia documentului.
Pentru domeniul cercetării, proiectul indică dificultăți structurale și insuficiență de resurse.
„Performanța scăzută a sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare este influențată de: accesul redus la fonduri; utilizarea sub potențial a surselor de finanțare externe și internaționale; dificultățile de recrutare și menținere a personalului specializat; insuficienta colaborare cu cercetarea internațională; reforme instituționale incomplete; deficiențe în transferul de tehnologie.”
Educația este menționată separat în cadrul capitolului dedicat măsurilor de acțiune.
Nu are un subcapitol specific, fiind inclusă în categoria „cultură, sănătate, social și demografie”. Totuși, prima măsură identificată în acest grup se referă la reducerea abandonului școlar și la combaterea analfabetismului funcțional.
„Prevenirea și reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” constituie principala măsură din domeniul educației în cadrul strategiei.
Restul informațiilor din document referitoare la combaterea abandonului școlar și strategia pentru domeniul educației pot fi consultate în întregime în documentul oficial.
