Inflația reprezintă fenomenul economic prin care prețurile bunurilor și serviciilor înregistrează creșteri continue, determinând scăderea puterii de cumpărare a banilor. Conform specialiștilor în economie, definirea inflației este creșterea generalizată a prețurilor. Cu toate acestea, diferențele între teoria economică și realitate sunt semnificative, deoarece Institutul Național de Statistică (INS) estimează o inflație anuală sub 10%. În realitate, însă, anumite prețuri s-au dublat sau au înregistrat creșteri între 50-70%, conform publicației Gândul.
Pe înțeles simplu, cetățenii pot cumpăra mai puține produse cu aceeași sumă de bani comparativ cu anul anterior, chiar dacă rata oficială de inflație este de doar 10%. În plus, inflația contribuie la creșterea veniturilor bugetului de stat prin majorarea încasărilor din TVA, odată cu scumpirea bunurilor.
România se confruntă cu o situație în care inflația s-a „ușurat” ușor, însă realitatea cotidiană reflectă dificultățile resimțite de cetățeni în ceea ce privește prețurile la alimente, energie, chirie și transport. Deși datele INS indică o scădere a ratei inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în septembrie, costurile din magazine și facturile la utilități arată că traiul zilnic a devenit pentru mulți o încercare de supraviețuire. 
Statisticile oficiale și perspectivele BNR
Banca Națională a României a păstrat dobânda de referință la nivelul de 6,5%, pentru a asigura stabilitatea economică și a controla presiunile generate de inflație. Conform datelor INS, față de aceeași perioadă a anului anterior, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la energia electrică, care a urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării tarifelor, precum și la serviciile de transport și chirii, cu creșteri de peste 10%. Se prevede o revizuire a proiecțiilor BNR, indicatorii indicând o inflație mai mare decât cea estimată anterior.
Inflația în statistici și realitatea cotidiană
Deși statisticile indică o reducere a inflației, creșterile de prețuri continuă să afecteze populația, mai ales la alimentele de bază. Pâinea, indispensabilă pentru mulți, s-a scumpit cu circa 10%, iar cafeaua a devenit un lux, cu prețuri în creștere cu aproape 20%. Chiar și alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii și legumele de sezon, nu reușesc să compenseze amplificarea prețurilor în coșul zilnic de cumpărături, semn că inflația persistă și că următoarele luni vor aduce noi creșteri de prețuri.
Guvernul condus de Bolojan a reiterat constant că toate măsurile de austeritate au avut ca scop restabilirea echilibrului bugetar al României. Pentru cetățeni, însă, aceste măsuri au însemnat reducerea veniturilor și creșterea costurilor facturilor. În prezent, autoritățile promit că nu vor majora taxele în anul următor și că economia națională se va relua, însă în ciuda acestor promisiuni, realitatea de pe teren contrazice statutul oficial: prețurile continuă să crească lunar, serviciile sunt tot mai costisitoare, iar economia pare blocată între cifre și situația concretă a cetățenilor.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Vești mai puțin favorabile. BNR indică faptul că inflația nu scade, ci înregistrează creșteri
Cele mai recente informații de la Institutul Național de Statistică indică o continuare a creșterii prețurilor. Sunt evidențiate cele mai mari scumpiri din ultima perioadă.
