Inflația anuală va continua să fie la niveluri ridicate. România deține cea mai mare rată a inflației din cadrul Uniunii Europene și această tendință va persista în următoarele nouă luni.
Inflația în luna octombrie a acestui an a rămas la un nivel înalt. Creșterea inflației anuale în octombrie față de septembrie a fost aproape imperceptibilă, înregistrând 9,8% față de 9,9%. Este o reducere statistică greu percepută de către consumatori.
Se pot aduce numeroase observații privind o inflație atât de ridicată, aproape de 10%. Totuși, pentru că recent a coincis publicarea ratei inflației pentru luna octombrie și ședința Consiliului de administrație al BNR pe tema politicii monetare, putem analiza evoluția inflației și, în general, a economiei din perspectiva deciziilor băncii centrale. 
În termeni simpli, Banca Națională a României indică faptul că au avut loc majorări ale prețurilor la carburanți, energie și unele categorii de produse nealimentare, însă aceste creșteri au fost aproape integral compensate de evoluția prețurilor pentru legume, fructe, ouă și tutun. Observațiile băncii centrale se referă la ultimele trei luni, începând din august, deoarece comparând prețurile pentru LFO și tutun cu cele din anul precedent, se constate că majoritatea cazurilor prezintă creșteri, doar în câteva situații fiind prețuri stabile. Trimestrul al treilea a adus o urcare a prețurilor, cauzată de factori precum liberalizarea tarifelor pentru energie electrică de la 1 iulie și creșterile TVA-ului și accizelor, de la 1 august.
BNR evidențiază că majorarea TVA s-a transferat aproape integral în prețurile de consum, această evoluție fiind încurajată de menținerea cererii pentru anumite categorii de mărfuri și de așteptările inflaționiste pe termen scurt.
Indiferent de metoda sau indicatorul utilizat pentru calcularea inflației, se va constata o creștere. De exemplu, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un standard utilizat la nivel european, a crescut de la 5,8% în iunie până la 8,4% în octombrie, plasând România pe primul loc în UE, o poziție nedorită de orice stat membru.
BNR face, de asemenea, observații referitoare la evoluția economiei, cele care sunt luate în considerare de membrii Consiliului de administrație al băncii centrale atunci când decid asupra politicii monetare.
Astfel, în al doilea trimestru, creșterea economică a fost moderată, înregistrând 1,3%, după o stagnare în primele trei luni ale anului. Datele indică, de asemenea, o încetinire a cererii interne, în contextul unei ușoare scăderi a investițiilor față de anul anterior.
Vânzările cu amănuntul și consumul au avut un ușor declin în trimestrul al treilea comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar producția industrială a înregistrat o scădere marginală. În schimb, sectorul construcțiilor a cunoscut o creștere semnificativă în lunile iulie și august, perioadă în care activitatea în domeniu este, de obicei, mai intensă, indicând o dinamică a investițiilor, în special în segmentul rezidențial.
În piața muncii, numărul angajaților a scăzut ușor, aceasta putând fi explicată și prin caracterul sezonier al angajărilor. Creditele acordate sectorului privat au încetinit creșterea, la 7,5% în septembrie, față de 8% în august, creditele în lei pentru locuințe și creditele de consum reducându-și creșterea, unele ajungând chiar la niveluri de două cifre.
BNR remarcă, de asemenea, faptul că pe termen scurt, rata inflației se va menține la niveluri înalte, cu creșteri lente în următoarele trei trimestre, influențate de efectele măsurilor de ajustare bugetară și de incertitudinile interne și externe precum tensiunile comerciale, conflictul din Ucraina sau planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.
În concluzie, inflația va rămâne la niveluri ridicate, indicând o perioadă dificilă atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru consumatori.
