Economistul Cristian Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), avertizează asupra crizei bugetare a României, care s-a transformat într-un dezastru economic. Inflația persistenta, măsurile fiscale și cele de austeritate implementate de Guvernul Bolojan au condus la cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția specialistul.
Analistul a evaluat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimele două decenii, observând mai multe cycle economice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o diminuare a puterii de cumpărare a salariului mediu net, de 5,3% în septembrie 2025 față de aceeași lună din anul anterior. Ultima perioadă cu creșteri a fost în iunie, cu un avans de 1,3%, urmat de scăderi de 2,4% și 5% în iulie și august.
De la expansiune economică la declin
În primul deceniu după 2000, economia României a înregistrat o creștere, susținută de majorările salariale care au depășit rata inflației, crescând astfel puterea de cumpărare, menționează Socol. „În primii ani după 2000, creșterea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente, peste inflație, și implicit, o creștere a salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație), care aproape s-a dublat până în 2008.” 
Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani
Declinul României a început odată cu criza globală din 2008-2009, menționează economistul. Reducerile salariale din sectorul public, înghețarea veniturilor și majorarea TVA-ului au provocat, timp de câțiva ani, o scădere a puterii de cumpărare: -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară mondială din 2008–2009 a lovit România dur, iar guvernul a suspendat și chiar a redus salariile din sectorul public”. În 2012, declinul s-a oprit, salariile au fost din nou majorate și s-a înregistrat o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul afirmă că populația avea o putere de cumpărare similară cu cea din vârful din 2008, indicând o revenire completă după șase ani de declin.
Inflația și măsurile de austeritate au provocat cea mai amplă scădere a puterii de cumpărare
În anii următori, puterea de cumpărare s-a regenerat și, potrivit analistului, a fost cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din ultimele două decenii. „Între 2015 și 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat.” După această perioadă favorabilă, evenimentele precum pandemia, criza energetică, conflictul din Ucraina și inflația din 2020-2022 au stopat această tendință. Cristian Socol evidențiază că, deși salariile nominale creșteau, inflația a determinat scăderea salariului real pe tot parcursul anului 2022. Situația s-a ameliorat ușor la un an după, când inflația a început să se stabilizeze, iar presiunile pe piața muncii au impulsionat creșterea salarială până la +8%.
De asemenea, Socol subliniază că în acest an, totul s-a schimbat, odată cu inflația persistentă combinate cu măsurile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut drastic în ultimele trei luni, culminând cu o reducere importantă a consumului. Astfel, România a înregistrat cea mai severă prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani și a doua cea mai mare pierdere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat.
„Reversalul trendului a avut loc în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate au provocat o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele trei luni, puterea de cumpărare a scăzut brusc, generând o diminuare a consumului.”
REZUMATUL AUTORULUI:
Datoria externă a României a crescut considerabil în 2025: +18 miliarde de euro față de începutul anului. Suma totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din PIB.
Alte promisiuni pentru anul următor: „TVA-ul și alte taxe nu vor crește în următorul an. Condiția este elaborarea unui buget stabil și responsabil.”
