Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații privind evoluția inflației și a ratelor dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României. El a afirmat că eliminarea plafonurilor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri implementate de guvern – au generat o creștere a ratei inflației.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a analizat și aprobat Raportul asupra inflației din luna noiembrie 2025.
Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: 
– eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică
– majorării cotelor de TVA
– menținerii unor dinamicii ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare
– continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt
„Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 – 2025 din cauza eliminării plafonurilor pentru tarifele la energie electrică, creșterii cotelor TVA și nivelului accizelor”, a declarat guvernatorul BNR.
Majorarea cotelor TVA din august, conform datelor BNR, s-a transmis în proporție de până la 85% în prețuri. La legume și fructe, majorarea TVA nu a influențat prețurile. La energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost mai mari decât cele anticipate. O evoluție similară s-a înregistrat și la carburanți, aproximativ jumătate din creșterea prețurilor fiind cauzată de majorarea TVA, iar la produsele alimentare procesate, creșterile urmează același pattern. Există un factor care temperează de la vară încoace creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii privind salariile anuale, inclusiv din cauza plafonului de venituri pentru sectorul public. Creditele noi pentru consum, acordate populației, și creditele pentru locuințe sunt singurele care continuă să înregistreze o creștere vizibilă.
„Eliminarea plafonelor pentru tarifele de electricitate în iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. De asemenea, tarifele medii pentru consumatorii casei și prețurile en gros la energie electrică indică faptul că, chiar și după aceste creșteri, nivelul tarifelor se menține în limitele pieței, fără a indica majorări suplimentare”.
– Creșterea absorbției fondurilor europene poate stimula semnificativ economia. Din punct de vedere tehnologic, România se află printre cele mai slab dezvoltatе economii din UE, fiind situată aproape de ultimul loc din multe perspective.
Traiectoria inflației a înregistrat o tendință descendentă aproape continuă, cu o ajustare semnificativă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale)
Guvernatorul BNR a comentat despre Produsul Intern Brut:
„Trebuie să evităm o recesiune. Încercăm să ieșim dintr-un ciclu economic recurent. Ne străduim să reducem inflația menținând acea rată a dobânzii stabilită de politica monetară. Nu anticipăm o perioadă de două luni consecutive de contracție economică.” De asemenea, Mugur Isărescu a menționat că „inflația va rămâne în jur de 9%, urmând să înregistreze o scădere accelerată mai târziu”.
– Perioada actuală se caracterizează printr-un climat politic și social destul de tensionat în țară, iar aceste circumstanțe influențează creșterea prețurilor peste estimările făcute în vară.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă în 2025: +18 miliarde de euro față de începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, reprezentând aproape 60% din Produsul Intern Brut.
BNR a atras atenția presei internaționale prin decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria sunt țările din UE cu cele mai ridicate niveluri ale dobânzilor.
