În Ungaria se va acorda a 14-a pensie. În România, toate pensiile peste 3.000 de lei au fost diminuate. În Polonia, pensiile vor crește cu 5%, iar în Germania cu 3,73%. În timp ce prețurile cresc în România, pensiile sunt înghețate. Agenda publică este monopolizată de disputa premierului Ilie Bolojan privind pensiile magistraților, considerată o „amenințare colectivă” de doar 8.000 de judecători și procurori, dar cu o greutate politică enormă, în timp ce cetățenii cu peste 4 milioane de pensii, a căror putere de cumpărare se diminuează lunar, sunt ignorați.
Spre deosebire de România condusă de Bolojan, care a redus o treime din pensii și a înghețat restul, Ungaria condusă de Orban, Polonia cu Nawrocki și Germania cu Merz intenționează să majoreze veniturile pensionarilor.
Când Bolojan și „specialiștii” se luptă, milioane de pensionari suferă
Ilie Bolojan, premierul României
De peste două luni, România este blocată în conflictul privind pensiile speciale ale magistraților. Deși acest subiect domină discursul public, impactul economic este mult mai mic decât pare. Din totalul de 4,69 milioane de pensionari, cei care beneficiază de pensii speciale reprezintă mai puțin de 10%. În această categorie intră toate tipurile de pensii și indemnizații, inclusiv cele ale militarilor, veteranii de război sau revoluționari. Cu toate acestea, războiul lui Bolojan se concentrează asupra unei minorități, respectiv magistrații, care primesc doar 0,2% din totalul pensiilor speciale, adică 0,02% din totalul pensiilor.
Obiectivul politic este deosebit de important, iar menținerea conflictului cu „specialii” în lumina reflectoarelor eclipsa celelalte realizări ale guvernului Bolojan. Începând cu luna august, 1,8 milioane de români au avut pensiile diminuate, mamele au primit indemnizații reduse, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste modificări au fost implementate rapid, fără decizii de neconstituționalitate din partea CCR, fără petiții online sau proteste majore din partea societății civile.
Generația activă a României plătește pensiile actuale
Tineri la ceremonia dedicată Zilei Imnului Național, marți, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Anul trecut, 8,5% din PIB a fost folosit pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB pentru pensiile speciale.
În același timp, contribuțiile angajaților au contribuit cu doar 6% din PIB la buget, generând un deficit de 2,5% – peste 35 de miliarde de lei. În esență, România cheltuiește cu o treime mai mult pentru pensii decât colectează.
În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. La ritmul actual, până în 2050, raportul se va egaliza, astfel că fiecare angajat va susține un pensionar.
România are 4,2 milioane de pensionari, cu pensii diminuate, înghețate și neindexate
Persoane în vârstă participă la o conferință de presă pe tema recalculării pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
În România, pensiile sunt înghețate în acest an, după ce indexarea prevăzută pentru 1 ianuarie 2025 a fost suspendată. În plus, pensiile vor fi înghețate și în 2026, după ce indexarea din ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar sever. Statul român nu va putea majora pensiile sau salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. Între timp, 1,8 milioane de pensionari au văzut veniturile reduse din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Coaliția continuă conflictul cu ceilalți speciali
Judecători ai Curții Constituționale (CCR) și lideri ai serviciilor de informații participă la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele ales, Nicușor Dan (nu apare în imagine), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din București. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Chiar și în această situație, coaliția de guvernare nu reușește să renunțe la obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu alte puteri ale statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat recent că actuala coaliție păstrează legile vechi ale reformei pensiilor magistraților, în ciuda faptului că proiectul a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM. În plus, Hunor a menționat că următorii vizați de reforme vor fi personalul militar, MAI și SRI, afirmând: „Majoritatea pensiilor de serviciu, inclusiv cele din zona militară, jandarmi, Poliție și SRI, sunt în această categorie.”
Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță acordarea celei de-a 14-a pensii pentru maghiari
COPENHAGEN, DANEMARCA – 01 octombrie 2025: Premierul Viktor Orban participă la o întâlnire informală a liderilor Uniunii Europene la Palatul Christiansborg din Copenhaga. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM
La sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucrează intens” pentru introducerea celei de-a 14-a pensii lunare. Conform planului, începând cu 2026, pensionarii vor beneficia de o a 14-a pensie pe lângă cele existente, ca o plată anuală, implementată treptat. Anunțul a fost făcut cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026, unde partidul Fidesz al lui Orban are cea mai strânsă competiție electorală din ultimul deceniu.
Merz intenționează să majoreze pensiile germanilor cu 3,73%, însă deputații CDU/CSU se opun pachetului de reformă propus de cancelar
18 noiembrie 2025, Berlin: Cancelarul Friedrich Merz susține o conferință de presă la Summitul pentru suveranitatea digitală din Europa, EUREF Campus. Kay Nietfeld/dpa
Germania își exprimă preocuparea pentru situația pensionarilor săi, care reprezintă un sfert din populație, adică 21 de milioane de persoane.
Coaliția actuală de la Berlin propune ca, începând cu 1 iulie 2026, pensiile să fie majore cu 3,73%, conform raportului privind securitatea socială pentru 2025. Se estimează că această creștere va depăși inflația prognozată de aproximativ 2%. Decizia finală va fi luată în primăvara următorului an. Rata inflației în Germania a fost de 2,3% în octombrie, comparativ cu 9,85% în august în România. Situația pensiilor din Germania rămâne însă incertă. Coaliția condusă de Friedrich Merz riscă să piardă sprijin, deoarece se opune reformei pensions, propusă de cancelar, iar tot mai mulți deputați din CDU/CSU protestează împotriva planului acesteia de a aproba reformele în Bundestag la începutul lunii decembrie fără modificări.
Pensiile polonezilor vor crește cu 5% în 2026
WARSAW, POLONIA – 01 iunie: Susținători ai candidatului partidului Lege și Justiție pentru președinția Poloniei, Karol Nawrocki, în timpul campaniei electorale, în Warsaw, 1 iunie 2025. Jakub Porzycki / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Contrar deciziilor din București, Guvernul de la Varșovia a anunțat vești bune pentru pensionari, majorând pensiile de la 1 martie 2025 cu 5,5%. Pentru anul 2026, președintele Nawrocki a propus un proiect de lege intitulat „O pensie decentă”, care asigură minim o creștere anuală de 150 de zloți (180 de lei) pentru pensionari.
Astfel, pensia medie va depăși 700 de euro (deraj de 3.500 de lei). Nawrocki a menționat că, în secolul XXI, Polonia trebuie să urmărească ca pensia minimă să fie cel puțin 2.000 de zloți, adică aproximativ 470 de euro.
Polonia beneficiează și de mecanisme suplimentare, precum a 13-a pensie, o plată unică egală cu pensia minimă, și a 14-a pensie, acordată anual și tot egală cu pensia minimă.
Estimările guvernului polonez indică faptul că indexările și plățile adiționale vor costa aproximativ 22,8 miliarde de zloți, adică circa 5,37 miliarde de euro.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bolojan elaborează o nouă lege pentru pensiile magistraților. Fost membru CSM: Premierul planifică din nou sabotarea pensiilor magistraților
În timp ce Bolojan îngheață pensiile în România, Germania le mărește. De ce la Berlin se poate și la București nu?
