Guvernul intenționează să implementeze o regulă prin care, în anul următor, ministerele să reducă bugetul destinat salariilor cu 10%. La nivel politic, însă, opiniile privind această măsură sunt divergente. În aceste condiții, exista posibilitatea de a realiza diminuarea cheltuielilor pentru personal?
Two prominent politicians au exprimat în aceeași zi opinii total opuse. Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu la postul de televiziune Pro TV despre un obiectiv de reducere a cheltuielilor bugetare pentru anul viitor. El a menționat despre un concept denumit „anvelopă de recomandare”, care presupune ca ministerele să limiteze cheltuielile pentru salarii cu până la 10%, comparativ cu acest an.
Pentru cei care nu înțeleg exact ce înseamnă reducerea anvelopei bugetare, precizăm că aceasta nu echivalează neapărat cu disponibilizarea a 10% din angajați sau cu reducerea cu 10% a salariilor fiecărui angajat. 
De asemenea, premierul a clarificat că reducerea anvelopei salariale se poate realiza prin diminuarea sporurilor sau eliminarea personalului excedentar. În esență, anvelopa salarială reprezintă fondurile alocate pentru venituri salariale în cadrul ministerelor. Pentru a diminua aceste fonduri cu 10%, se pot reduce sporurile, primele, se pot bloca recrutările sau se poate apela la principiul „un angajat plecat înlocuit cu unul nou”, sau pot fi disponibilizați angajați.
În mod fundamental, reducerea anvelopei salariale poate însemna, paradoxal, și creșteri salariale, dacă numărul angajaților plecați este suficient de mare pentru a permite majorarea salariilor celor rămași. O restructurare eficientă presupune amplificarea salariilor, nu scăderea lor.
Este bine de reținut că principiul reducerii anvelopei salariale a fost promovat și în perioada crizei economice din 2009. În 2010, președintele de atunci anunța o reducere cu 25% a fondurilor salariale din buget. Cu toate acestea, această inițiativă s-a lovit de opoziția angajaților din sistemul bugetar, care au considerat că trebuie protejați pentru a nu fi exclusi de la venituri, mai ales în contextul crizei. Astfel, mulți bugetari au preferat să accepte tăieri salariale de 25% în loc de restructurări care să optimizeze resursele umane și financiare.
De asemenea, experiența din 2010 a arătat că bugetarii s-au angajat să se răzbune, solicitând în instanță măriri salariale neprimite în timpul crizei sau beneficiind de majorări impulsive ale salariilor pentru a compensa pierderile.
Astfel, experiența anului 2010 ridică semne de întrebare cu privire la eficiența inițiativei din 2026. Există posibilitatea ca solidaritatea între angajații agenților statului și dorința lor de a recupera eventualele pierderi salariale să determine acceptarea mai rapidă a acestor măsuri decât ne așteptăm.
Există mai multe obstacole în calea reducerii anvelopei salariale în administrația centrală în 2026. Unul dintre acestea este chiar formularea premierului, care vorbește despre „o anvelopă de recomandare cu până la 10% mai mică” decât în 2025. Termenul „recomandare” poate fi interpretat de angajați ca „facem ce dorim noi”, iar „până la 10%” poate însemna și zero.
Cea mai mare barieră pentru reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală este însă coaliția politică. În aceeași zi, când premierul anunța reducerea anvelopei salariale, liderul Partidului Social Democrat, Grindeanu, declara ferm că PSD nu va accepta nici o reducere salarială în sectorul public.
Posibil ca PSD să prefere reducerea personalului pentru atingerea obiectivelor financiare. În primele nouă luni ale anului curent, cheltuielile cu personalul din buget au crescut cu 6% față de aceeași perioadă a anului precedent, în ciuda înghețării salariilor impuse prin ordonanță. Astfel, diferențele ideologice din cadrul coaliției politice determină dificultăți în anticiparea dacă cheltuielile pentru salarii din sectorul public vor fi într-adevăr reduse.
