Consiliul de Administrație al Rezervei Monetare a României menționează în minuta ședinței din 12 noiembrie că indicele anual al inflației ar putea ajunge la 9,6% în luna decembrie 2025, comparativ cu estimarea de 8,8% anterioră.
Banca Națională a României a transmis că, în a doua jumătate a perioadei de proiecție, inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, față de valorile de 3% și 2,7% calculate anterior pentru acele momente de referință.
”În privința evoluțiilor macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au evidențiat că evaluările actuale indică o agravare a perspectivei inflației față de previziunile anterioare, în special în prima parte a intervalului de prognoză, în condițiile în care indicele anual al inflației se estimează a avea o creștere modestă în următoarele trei trimestre, urmată de o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.
De asemenea, după o corecție abruptă descendentă în trimestrul III 2026, datorită efectelor de bază, inflația va scădea într-un ritm mai lent de la un nivel sensibil peste cel estimat anterior, revenind în plaja țintei în primul trimestru al anului 2027 – cu o întârziere de șase luni față de prognoza din august – și va rămâne peste nivelurile anticipate până la finele perioadei de proiecție.
Astfel, indicele anual al inflației ar urma să atingă 9,6% în decembrie 2025, față de estimarea anterioră de 8,8%, iar în a doua jumătate a perioadei de prognoză să se reducă la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% și 2,7% preconizate anterior pentru acele momente de referință”, au menționat membrii Consiliului.
Principalul motiv al agravării previziunilor inflației sunt efectele tranzitorii peste așteptări cauzate de expirarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice și de creșterea TVA și a accizelor, care au generat creșteri importante atât pentru componentele exogene ale IPC, cât și pentru inflația de bază, au atras atenția membrii Consiliului.
S-a evidențiat că, în condițiile actuale, impactul factorilor pe partea ofertei va rămâne ușor dezinflaționist pe termen scurt – în special datorită efectelor de bază din segmente precum produsele din tutun, carburantii și prețurile administrate – dar acest caracter va deveni mai accentuat în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor inflaționiste directe generate de eliminarea plafonului la energie și creșterea taxelor indirecte.
Urcarea procentului inflației și menținerea acesteia la un nivel ridicat în următoarele trei trimestre, peste valorile anterioare, sunt considerate o problemă pentru comportamentul anticipațiilor inflaționiste pe termen lung, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evidențiind deviația semnificativă și prelungită față de intervalul țintă din ultimii ani, precum și riscurile legate de evoluția prețurilor alimentare și ale gazelor naturale în condițiile reglementărilor locale.
Au fost subliniate în mod repetat originea șocurilor care au provocat actualul val inflaționist, precum și caracterul temporar al efectelor inflaționiste directe, care urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să determine o corecție abruptă a traiectoriei inflației, confirmată și de noile estimări pe orizont mediu.
Totodată, membrii Consiliului au evidențiat impactul asupra cererii de consum și investițiilor ale pachetelor de măsuri fiscale și bugetare implementate anul acesta, considerând că riscul ca actualul val inflaționist să afecteze anticipațiile pe termen mediu și efectele secundare sunt în continuare reduse, dar este esențială o monitorizare atentă a evoluțiilor.
De asemenea, s-a remarcat că presiunile fundamentale vor păstra caracterul inflaționist pe termen scurt, în special din cauza dinamicii salariilor din sectorul privat, însă ulterior acestea vor deveni dezinflaționiste și intensificate, pe măsură ce deficitul de cerere agregată se va adânci până la sfârșitul anului următor, ca urmare a procesului de corectare fiscală început în 2025. Impactul asupra costurilor salariilor și asupra structurii cererii agregate, cu o accentuare a investițiilor în detrimentul consumului, va influența și evoluția PIB-ului potențial.
Traiectoria anuală a inflației de bază va fi influențată până la jumătatea anului următor de efectele transitorii peste estimări ale majorării TVA și ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, ceea ce va menține componenta inflației de bază într-un trend preocupant, în special în prima parte a intervalului de prognoză.
Totodată, s-a evidențiat că reducerea temporară și moderată a creșterii prețurilor importurilor, influențată și de cursul de schimb leu/euro, va avea un efect dezinflaționist mai puternic decât în precedentele proiecții, mai ales în trimestrul III 2026, odată cu efectele de bază generate de creșterea taxelor indirecte.
În aceste condiții, indicele inflației CORE2 ajustat va scădea probabil ușor în următoarele trei trimestre și va urma o traiectorie mai ridicată decât estimările anterioare, dar după o corecție în trimestrul III 2026, va descrește mai lent, apropiindu-se de limita inferioară a țintei.
Se preconizează ca acesta să ajungă la 8,1% în decembrie 2025, față de 6,8% anterior, și să scadă până la 3,8% în decembrie 2026, și 2,3% în septembrie 2027, față de valorile de 2,7% și 2% estimate anterior pentru aceleași momente.
Consiliul de administrație al BNR a decis pentru data de 12 noiembrie menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%; totodată, a păstrat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și pentru facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, s-a păstrat în unanimitate nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale bancilor.
Ilie Bolojan: „Posturile redundante trebuie eliminate, acolo unde se dovedesc rendabile”
„Analiza administrației indică faptul că mereu există posibilitatea îmbunătățirii. Nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea activităților și a modalităților de reducere a cheltuielilor. Este valabil atât pentru administrația locală, cât și pentru cea centrală, în toate ministerele.
Aceasta înseamnă că, acolo unde se constată exces de personal, sau dacă sunt angajați care nu performează, acele posturi nu merită a fi menținute și trebuie desființate. Ori de câte ori pot fi reduse cheltuieli — indiferent dacă sunt legate de personal sau nu — trebuie făcut acest lucru, pentru ca, în anul următor, dacă stabilim un buget și o țintă, să ne apropiem de acestea atât la jumătatea, cât și la sfârșitul perioadei.
Astfel, ne recâștigăm încrederea financiară și bugetară, reducând costurile dobânzilor. Acestea s-au redus deja în acest an, dar pot fi diminuate și mai mult”, a afirmat Ilie Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria, vineri, 21 noiembrie.
Bolojan: „Mașinile noi vor beneficia de o reducere de 20% la impozit, iar cele vechi vor fi penalizate”
„Măsura fiscală include o taxare a poluării, oferind un discount de cca 20% la impozitarea mașinilor noi și impune penalizări de până la 20% pentru vehiculele foarte vechi”, explică Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 10 decembrie despre pachetul fiscal. Premierul consideră că legea va fi declarată constituțională, după eliminarea articolelor declarate neconstituționale.
„Unul dintre aspecte urmărite este respectarea calendarului privind taxarea poluării, care prevede un discount de circa 20% la impozitarea mașinilor noi și o penalizare în intervalul de până la 20% pentru cele foarte vechi”, a adăugat Bolojan.
Ilie Bolojan: „În multe spitale din România, peste 90% din buget este dedicat salariilor”
„Nu evit fenomenul din domeniul sănătății. În multe unități medicale, peste 90% din fonduri se alocă salariilor. În condițiile în care cea mai mare parte a banilor merge pe salarii, rămâne foarte puțin pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale, echipamente, analize și alte servicii esențiale pentru calitatea actului medical”, a precizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, despre reformarea companiilor de stat: „Cele care nu pot fi salvate trebuie să fie închise”
Premierul Ilie Bolojan a prezentat direcțiile principale ale reformei companiilor de stat, subliniind că intervențiile trebuie să înceapă încă de la începutul anului viitor. Acesta a menționat că atât structurile guvernamentale, cât și conducerea companiilor vor participa activ în implementarea planurilor.
„De la nivelul ministerelor, al autorităților, precum și din partea conducătorilor companiilor, trebuie să acționăm pentru a implementa rapid și eficient planurile de reformă, încă din primele luni ale anului următor, pentru a îmbunătăți performanța acestor entități.
Există 27 de companii într-o situație dificilă, cu capitaluri proprii negative. Doar anul trecut, au avut pierderi de 1,2 miliarde de lei și cumulativ, din trecut, adună o gaură de peste 5 miliarde. Fără intervenție, acestea vor deveni un pericol major pentru buget, iar lista va fi comunicată în curând”, a afirmat premierul.
