Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a înregistrat o prezență la urne de peste 52%, depășind nivelul scrutinului anterior din 2019, și a adus o surpriză majoră: candidatura independentă Călin Georgescu s-a plasat pe prima poziție, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a obținut un scor apropiat de locul doi, dar a fost exclus din turul al doilea, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) a obținut unul dintre cele maislabe rezultate pentru un candidat liberal într-o cursă pentru președinție.
Rezultatul a fost interpretat ca un eșec major pentru partidele tradiționale și ca un semnal al frustrărilor acumulare în societate. Totodată, experții au remarcat diferențele dintre votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai mari în comparație cu candidații tradiționali.
De la suspiciuni la decizia Curții Constituționale: anularea turului I
La scurt timp după primul tur, au apărut acuzații despre influență externă și manipulare intensă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de intelligence care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, desfășurată pe platforme precum TikTok și Telegram, în sprijinul candidatului Călin Georgescu. 
Potrivit relatărilor media și unor documente prezentate ulterior, rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu, operațiuni informționale similare celor folosite anterior de Rusia în conflictul din Ucraina.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre de referință, suspendarea turului inaugural al alegerilor prezidențiale, constatând că un candidat a beneficiat de „tratament privilegiat” în mediul online, ceea ce a distorsionat rezultatul scrutinului. Agențiile internaționale de presă au descris această situație ca fiind un caz fără precedent în Uniunea Europeană.
Decizia a fost criticată vehement atât de Călin Georgescu, cât și de Elena Lasconi, ambii calificând-o drept „lovitură de stat judiciară” și un precedent periculos. Dezbaterea publică continuă și în prezent: unii consideră anularea ca fiind o măsură pentru protejarea integrității procesului democratic, în timp ce alții o văd ca pe o intervenție exagerată a instanței constituționale în sferele politice.
Reconfigurarea alegerilor din 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan
După anularea scrutinului, legislația electorală a fost revizuită, fiind necesară reluarea procesului de la zero: depunerea de candidaturi noi, campanii electorale și liste de susținători reînnoite. Noile alegeri prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).
În primul tur al noului scrutin, candidatul George Simion și candidatul Nicușor Dan au acces în finală, într-un context electoral tensionat, marcat de teme precum corupția, relațiile cu Uniunea Europeană și conflictul din Ucraina.
Turul decisiv, desfășurat pe 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care l-a învins pe George Simion, candidatul naționalist, devenind astfel al cincilea președinte al României post-1989. Comunicatul internațional a descris victoria ca o „victorie a taberei pro-europene”, după un exercitiu electoral marcat de ingerințe externe și incertitudine politică.
Un an mai târziu: încrederea publică, reforme și „cazul anulării”
La un an de la primul tur din noiembrie 2024, consecințele politice și cele legate de instituții sunt încă evidente. Încrederea în autorități a fost puternic afectată, iar noua coalție formată după alegeri încă resimte efectele perioadei de instabilitate de după 24 noiembrie.
Raportările serviciilor de intelligence și ale Ministerului de Interne privind campaniile digitale orchestrate din exterior au relansat dezbaterile despre reglementarea platformelor sociale, transparența reclamelor politice online și responsabilitatea influencerilor în campanie.
Președintele Nicușor Dan a prezentat, în toamna anului 2025, liderilor europeni „cazul anulării alegerilor”, subliniind că Parchetul a demonstrat influența rusească în procesul electoral din 2024 și promițând că un astfel de scenariu „nu va mai avea loc” în viitor.
