Italia începe să primească „dividendele” pentru succesul procesului de consolidare fiscală. La sfârșitul săptămânii trecute, agenția de rating Moody’s a îmbunătățit calificativul de țară al Italiei de la Baa3 la Baa2. Pare un pas mic, însă guvernul și analiștii au salutat această realizare ca pe o victorie importantă, fiind pentru prima dată după 23 de ani când Moody’s crește nota de țară a Italiei. Agențiile S&P, în aprilie a.c., și Fitch, în septembrie a.c., au hotărât deja să majoreze ratingul Italiei.
De la criza economică din 2008, țara peninsulară s-a confruntat cu probleme financiare grave: creștere economică redusă, deficite ridicate și o datorie publică în creștere constantă. Aceste evoluții au determinat ca a treia economie europeană să fie retrogradată aproape de categoria „investiții cu risc ridicat”.
Recunoașteți această situație? Cu siguranță. România se află aproape de pragul „junk” și speră, în același timp, ca în viitor nota de țară să se îmbunătățească, în loc să scadă. Însă, pentru a realiza acest lucru, România trebuie să implementeze anumite schimbări, poate urmând exemplul Italiei. 
În concret, deficitul bugetar al Italiei va scădea anul acesta la 3% din PIB, față de 3,4% din PIB în anul precedent. În anii următori, acesta va continua să reducă, ajungând la 2,8%. Datoria publică va atinge anul viitor nivelul de 137% din PIB, comparativ cu 138% din PIB în prezent.
Anul trecut, Italia a înregistrat un excedent primar de 0,5% din PIB, care urmează să crească până la 2% în 2028. Moody’s avertizează că nivelul datoriei publice va rămâne ridicat cel puțin până în 2027. Totodată, progresele economice ale celei de-a treia economii europene sunt vizibile; acestea avansează lent, dar constanț, ceea ce poate constitui un avantaj.
Italia a beneficiat de planul european de redresare și reziliență, dar a gestionat eficient și finanțele publice. Analiștii apreciază implicarea ministrului economiei, care nu a permis creșteri excesive ale cheltuielilor statului determinate de politicieni.
Astfel, guvernul condus de Giorgia Meloni a reușit să îmbunătățească indicatorii economici, să revigoreze piața muncii și să consolideze sistemul bancar. Toate aceste evoluții pozitive au determinat agenția de rating Moody’s să justifice o creștere a profilului de credit al Italiei. Primele semnale favorabile au fost și ele observate, randamentul obligațiunilor italiene fiind în scădere pe piețele financiare internaționale.
Prognoza europeană confirmă avansul celei de-a treia economii a continentului. Deficitul bugetar va continua să fie diminuat, chiar dacă cheltuielile curente vor crește cu 3% față de anul anterior, din cauza alocațiilor suplimentare pentru sănătate, salarii bugetare și transferuri sociale. În același timp, veniturile fiscale vor fi majorate datorită creșterii angajării, veniturilor din TVA și impozitelor pe activele financiare.
Spre deosebire de Italia, Franța urmează o direcție contrară. În septembrie a.c., agenția Moody’s a redus ratingul de țară al Franței, iar în octombrie a.c., Fitch a menținut calificativul, dar a modificat perspectiva de la stabilă la negativă, urmând ca în curând S&P să își anunțe decizia.
Situația este dificilă dacă luăm în considerare faptul că Franța nu înregistrează progrese în reducerea deficitului bugetar, iar recent, Adunarea Națională a respins, aproape în unanimitate, proiectul de buget care prevedea diminuarea deficitului.
România trebuie să înțeleagă lecția Italiei: fără o consolidare fiscală solidă, nu se va putea îmbunătăți nota de țară. Doar prin acest proces se poate câștiga încrederea agențiilor de rating și a investitorilor internaționali.
