Comisia Europeană oferă României un avantaj: suspendarea procedurii de deficit excesiv. Va fi un avantaj „dulce-amar” sau România va continua să reducă deficitul bugetar indiferent de decizia europeană?
Este una dintre acele informații care te pun în dilemă dacă să te bucuri sau să te îngrijorezi. În ședința de ieri, Comisia Europeană a decis să suspende procedura de deficit excesiv pentru România și alte opt țări membre.
Mai precis, pentru România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia, această procedură a fost „pusă în pauză”. Nu este clar ce înseamnă exact suspendarea, adică nu știm dacă aceste state trebuie totuși să reducă deficitul bugetar, dacă planurile fiscale convenite cu Comisia Europeană sunt încă în vigoare și în ce condiții se va relua procedura. 
Știm, totuși, că pentru țările aflate în procedura de deficit excesiv, analiza Comisiei Europene din cadrul semestrului european va fi publicată în primăvara anului viitor.
Un aspect pozitiv din această decizie a Comisiei Europene este că România nu mai riscă să piardă fondurile europene, o posibilitate discutată recent. În realitate, sancțiunea blocării fondurilor europene era improbabilă, deoarece ar fi fost disproporționată și ar fi afectat critic resursele de care România are nevoie, inclusiv cele europene.
Decizia Comisiei Europene se bazează pe progresul realizat de România în reducerea deficitului bugetar. Practic, este o autorizație temporară acordată, deoarece rezultatele concrete nu sunt încă vizibile, având în vedere că plafonul deficitului pentru 2025 este de 8,4% din PIB. Este adevărat că pachetul de ajustare fiscală implementat deja este semnificativ pentru anul viitor, menținând salariile și pensiile bugetare statice, însă progresul real în reducerea deficitului este modest.
Aici poate apărea riscul ca unii politicieni să interpreteze greșit această decizie și să își reducă eforturile în continuarea reformelor fiscale, considerând că situația s-a îmbunătățit suficient.
Procesul de consolidare fiscală ar putea fi abandonat sau încetinit. Unele formațiuni politice din coaliția de guvernare ar putea înceta măsurile de restructurare, bazându-se pe generozitatea deciziei europene. Dacă se va întâmpla astfel, decizia Comisiei, menită să sprijine țările aflate în procedură de deficit excesiv, ar putea avea exact efectul contrar, adică să împiedice reducerea deficitului bugetar în loc să o stimuleze.
Motivul acestei surprinzătoare decizii a Comisiei Europene rămâne dificil de înțeles. Suspendarea procedurii de deficit excesiv este o măsură neobișnuită la nivel european, intenționată bine, dar cu potențiale consecințe negative.
În mod ideal, această decizie ar fi trebuit să fie binevenită, fiind percepută ca o oportunitate pentru statele membre și ca un gest de încredere. Totuși, în acest moment, avem nevoie de o clasă politică responsabilă. Este România într-adevăr în această situație? Nu întotdeauna, deoarece, sub pretexte diverse, cele mai multe încercări de restrângere a cheltuielilor bugetare au fost contestate sau respinse public. În momentul în care se elaborează bugetul pentru anul următor, suspendarea procedurii de deficit excesiv poate încuraja vechi obiceiuri, adică o politică bugetară eronată, excesiv de optimistă în venituri și prea conservatoare la capitolul cheltuieli.
În această situație, este esențial ca prim-ministrul și ministrul de finanțe să limiteze inițiativele colegilor din coaliție guvernamentală și să le reamintească că România încă nu a atins pragul unui deficit de 3% din PIB.
