Taxele și tarifele de transport au avut un impact semnificativ asupra creșterii tarifelor la energie electrică în România, situând țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în raport cu puterea de cumpărare – aproape de patru ori mai scump decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă și expert în domeniul energetic, a explicat pentru „Adevărul” cele mai eficiente măsuri ce pot fi implementate.
România a înregistrat o creștere semnificativă a tarifelor la energie electrică, ceea ce influențează inflația, scăderea nivelului de trai, relocarea industriilor și amplifică vulnerabilitățile sociale.
România, locul 10 în luna iulie 2025 în clasamentul tarifelor energiei raportate la puterea de cumpărare
Analizând tarifele energiei electrice, cu toate taxele incluse, pentru consumatorii casnici din țările UE, în iulie 2025, România ocupă poziția fruntașă, având cea mai mare creștere a prețului comparativ cu puterea de cumpărare și fiind printre cele mai scumpe țări din Europa, între lunile iunie – iulie 2025. Creșterea tarifelor în această perioadă a depășit dublul nivelului mediu european, România fiind la locul 10 în clasament, neraportat la puterea de cumpărare. 
Ungaria, cele mai accesibile prețuri la energie
Deși România dispune de resurse energetice proprii, precum gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat între surse, incluzând nuclear și energie regenerabilă, prețurile la energie electrică sunt relativ ridicate în raport cu veniturile populației.
În luna iulie 2025, România a avut cel mai mare tarif la energie electrică raportat la puterea de cumpărare din Europa.
Tariful românesc a fost de patru ori mai mare comparativ cu cel mai scăzut, înregistrat în Ungaria.
Factorii care au condus la această situație
Specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă, identifică mai mulți factori care au contribuit la această evoluție, enumărând:
- Impactul pieței energetice europene – prețurile din România sunt influențate de evoluțiile din piața comună europeană, unde cotațiile sunt afectate de oferta și costurile combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele de transport și distribuție – acestea reprezintă jumătate din factura finală la energie, având un nivel foarte ridicat în comparație cu alte țări europene.
- Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnice și costurile de mentenanță se reflectă direct în costurile finale.
- Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără suficiente protecții pentru consumatori și sancțiuni pentru abateri, au generat fluctuații semnificative ale tarifelor.
- Tranziția energetică – investițiile în alternative verzi, stocare de energie, rețele noi și alte tehnologii, deși esențiale, implică costuri inițiale ridicate, recuperate gradual prin tarife mai mari.
Riscul pierderii competitivității economice a României
„În absenta reducerii tarifelor pentru energie electrică, România riscă să-și piardă competitivitatea economică și să acentueze inegalitățile sociale. Costul ridicat al energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, determinând majorarea prețurilor produselor și diminuarea puterii de cumpărare a populației. În plus, companiile românești devin mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în comparație cu țările unde energia este mai ieftină și stabilă.
Pe termen lung, tarifele mari la energie pot încetini dezvoltarea economică, pot genera inflație și pot intensifica migrația forței de muncă, întrucât populația caută condiții mai favorabile în alte state. Lipsa măsurilor de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, afectând deja multe gospodării din mediul rural”, a explicat Chisăliță.
Posibile măsuri pentru reducerea tarifelor energie
Întrebat despre soluțiile pentru îmbunătățirea situației tarifelor energetice, expertul în energie Silviu Gresoi a afirmat pentru „Adevărul” că încă există posibilitatea de a lua măsuri eficiente.
„România suferă în continuare din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. În perioadele de secetă sau când nu bate vântul, producția internă scade, iar prețurile cresc rapid, fiind nevoită să importe energie scumpă de la vecini. Problema majoră o reprezintă insuficiența investițiilor în centrale noi și lipsa modernizărilor pentru cele existente, fapt ce face sistemul energetic mai rigid și mai dificil de adaptat. În plus, pierderile energiei în rețelele de distribuție și transport sunt mai mari decât media europeană, ceea ce crește costurile pentru consumatori. Deși tarifele pe kilowatt-oră nu sunt cele mai mari din Europa, salariile mici fac ca majoritatea populației să simtă puternic dacă prețurile cresc.
Pentru a îmbunătăți situația, este necesară o investiție urgentă în crearea de capacități de producție locale, în special în energie regenerabilă, hidroenergie și proiecte nucleare. Este important să se stabilească contracte pe termen lung, precum acordurile PPA, ce asigură stabilitate și reduc riscul fluctuațiilor de pe piața spot.
Modernizarea și digitalizarea rețelelor pot reduce pierderile și pot scădea costurile. În perioada imediat următoare, sprijinul trebuie direcționat către consumatorii vulnerabili pentru a limita impactul negativ. Pe termen lung, creșterea producției interne și eficientizarea sistemului sunt esențiale pentru menținerea tarifelor stabile și pentru alinierea României la standardele europene”, a subliniat Gresoi pentru „Adevărul”.
Autorul sugerează analiza cumulată a costurilor suportate de consumatori la facturile de energie electrică, inclusiv efectele prețului plafonat și fără această măsură.
