Fiscul a anunțat că a verificat 100 de persoane care au câștigat venituri de aproximativ 64 de milioane de lei pe platformele pentru adulți, fără a le declara. Veniturile au fost realizate în perioada 2023-2024. De asemenea, ANAF efectuează analize de risc pentru 384 de creatorii de conținut video care au încasat în doi ani suma de 280 de milioane de lei.
Recent, ANAF a realizat controale în zonele care de obicei operează în umbra economiei. Este vorba despre interpreți de manele sau companii de evenimente. Este interesant faptul că mass-media a raportat că unii artiști au utilizat strategii extrem de sofisticate pentru a încerca să optimizeze plata impozitelor și taxelor.
Acțiunile ANAF au două semnificații esențiale: pe de o parte, fiscul explorează domenii ale noii economii, pe de altă parte, controalele se concentrează pe sectoare cu potențial ridicat de evaziune fiscală. 
În anumite domenii, economia modernă diferă semnificativ de cea din trecut. Digitalizarea a deschis calea către noi tipuri de afaceri, precum platformele pentru adulți, cazarea turiștilor în apartamente în locul hotelurilor tradiționale, sau companiile de mobilitate urbană înlocuitoare ale taxiurilor clasice. Aceste afaceri au un caracter distinct, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea de a eluda plata impozitelor.
În România, autoritățile fiscale par să nu se fi adaptat pe deplin la particularitățile economiei digitale, fie ignorând complet aceste domenii în controale, fie efectuând verificări discrete și fără rezultate vizibile. În economia modernă, persoanele fizice pot deveni actori economici, ceea ce complică procesul de control fiscal.
De asemenea, ANAF explorează zone cu risc crescut de evaziune fiscală. În ultimii ani, problema principală a fost ignorarea unora dintre aceste domenii. Autoritățile fiscale au fost reticente în domeniile în care activează frecvent persoanele fizice, precum micii comercianți, meseriașii care nu emit facturi sau bonuri fiscale, proprietarii de apartamente în regim hotelier sau micii producători autohtoni.
În România, controalele fiscale se concentrează în principal pe companiile care depun declarații fiscale electronice. Sistemul modern este construit pe analiza datelor din aceste declarații pentru a identifica potențiale nereguli. Însă, această metodă este adesea considerată insuficientă de către autorități.
Orice companie care depune declarații legale are șanse mari să fie în conformitate cu legislația. Totuși, controalele fiscale pot descoperi anumite nereguli, fiind o practică existentă de decenii. În trecut, acest fapt reprezenta o sursă importantă de stres pentru antreprenori, dar acum poate fi abordat cu mai multă relaxare.
Este mai simplu să verifici firmele care depun bilanțurile și documentele contabile, deoarece acestea își demonstrează intenția de conformare. În schimb, explorarea domeniilor necontabilizate, precum veniturile obținute de persoane fizice fără declarații fiscale, este mult mai dificilă.
Controlul persoanelor fizice diferă în legislație și metode. Este mai dificil identificarea economiei informale, unde nu există documente fiscale, decât controlul firmelor care încearcă să urmeze regulile fiscale și contabile.
Prin anchetele în zonele de evaziune, ANAF își propune să spargă gheața și să testeze noi segmente ale economiei informale. Astfel, poate reduce și deficitul de TVA. Cu toate acestea, criticii susțin că autoritățile fiscale se concentrează excesiv pe micii producători, în loc să combată evaziunea majoră. În realitate, măririle controlelor asupra micilor contribuabili pot duce la acumularea unui volum de evaziune mai mare decât cel aparent vizibil.
