Ministerul Finanțelor a publicat recent datele privind rezultate bugetare, iar ministrul Alexandru Nazare a prezentat informații esențiale despre execuția financiară a țării. Întrebarea frecventă din ultimul timp a fost în ce măsură măsurile guvernamentale influențează cifrele bugetare ale statului.
Datele indică apariția primelor semne pozitive ale ajustării fiscale. Astfel, deficitul bugetar s-a redus în primele 10 luni ale anului. Deși modest, această scădere este semnificativă. În perioada ianuarie-octombrie, deficitul a fost de 108,8 miliarde de lei, cu 550 milioane de lei mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Raportat la PIB, deficitul a ajuns la 5,72% în 2024, față de 6,22% în anul precedent. Deși această reducere pare mică, ea poate reprezenta un semnal încurajator. Totuși, trebuie să ținem cont că urmează cele mai dificile luni pentru buget, noiembrie și decembrie, pentru care încă nu sunt disponibile datele complete. În aceste luni, deficitul bugetar ar putea crește semnificativ, de la 5,7% la 8,4% din PIB. 
În esență, deficitul va înregistra o creștere în ultimele două luni ale anului, chiar mai mare decât reducerea planificată pentru anul 2026. Unii s-ar putea întreba dacă este posibil să plafonăm deficitul actual la nivelul de 5,7% din PIB, însă acest scenariu rămâne ipotetic, deoarece în decembrie se vor achita facturi restante, transferuri către autoritățile locale și plăți ale statului precum concedii medicale sau plata către furnizori de energie electrică.
Ministrul finanțelor a prezentat o defalcare a datelor bugetare pentru trimestrul 3 și luna octombrie, fiind logic să analizăm ultimele patru luni, perioadă în care s-au aplicat măsuri de reducere a deficitului. În această perioadă, cheltuielile pentru salarii au scăzut cu 1,1 miliarde de lei, o reducere relativ modestă raportată la bugetul anual pentru personal, însă care indică începutul impactului măsurilor de înghețare a salariilor și de reducere a sporurilor asupra finanțelor publice.
De asemenea, suma destinată investițiilor publice a crescut la 96 miliarde de lei, față de 88 miliarde în 2024. Chiar și în condițiile eforturilor de a diminua deficitul, guvernul a menținut investițiile la un nivel ridicat, evitând reducerile obișnuite. Un aspect notabil este faptul că, după o perioadă îndelungată, fondurile europene pentru investiții au fost mai consistente decât alocările din bugetul național. Această tendință indică o prioritate tot mai mare pentru proiectele finanțate din surse europene, față de cele sustinute de fondurile statului.
Guvernul păstrează o proporție importantă din PIB dedicată investițiilor; totuși, efectele în economie rămân insesizabile. În acest context, ar fi util ca autoritățile să devină mai transparente, publicând, de exemplu, lista celor mai mari 100 de proiecte finanțate din buget.
Un domeniu în care cheltuielile publice înregistrează creșteri semnificative este cel al dobânzilor. Ministrul finanțelor a afirmat recent că sumele alocate plății dobânzilor au fost subestimare la momentul elaborării bugetului. Această subevaluare a fost strategică, fiind utilizată pentru a reduce aparent deficitul bugetar, folosind date inventate. Totodată, plățile pentru dobânzi pot fi estimate anticipat la începutul anului, iar eventualele deviații minore pot fi corectate pe parcursul anului bugetar. Ministrul Nazare a menționat că, la prima rectificare, situația a fost actualizată corespunzător.
Existență date care indică o tendință de scădere a încasărilor fiscale din TVA, însă ajustările moderate și încurajatoare nu trebuie ignorate, chiar dacă impactul lor în economie nu este încă vizibil.
