România a devenit subiectul ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să adopte moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, iar Ungaria depune toate eforturile pentru a obține rezultate economice superioare. La noi, se discută despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității” afirmă că îl va finaliza abia în luna ianuarie.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, menționează existența unui plan de redresare care trebuie elaborat pentru a păstra câștigurile obținute de România până în prezent, însă aceste beneficii sunt mai degrabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții pentru depășirea deficitului bugetar, noi rămânem în exemplul unui „scenario” pesimist, acolo unde criza financiară bate la ușă.
Bugetul României pentru 2026 lipsește în mod clar
Deși situația nu e favorabilă nici în țările vecine, acolo există cel puțin intenția de a realiza acțiuni concrete. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte probabil ca bugetul pentru 2026 să nu fie finalizat în decembrie, ci în ianuarie, din cauza nevoii de legislație „pentru un buget previzibil”. Se pare că România, condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan, continuă să se bazeze pe măsuri de austeritate și pregătește alegeri pentru Primăria Capitalei, implicând toate cheltuielile aferente. Astfel, se menține un deficit de 8,4% din PIB, conform estimărilor din ultimele săptămâni, iar fondurile vor fi redistribuite către diferiți ordonatori de credite. Majoritatea banilor vor fi direcționați către CNAS (2,45 miliarde de lei), iar restul către Ministerul Transporturilor (0,75 miliarde de lei) și autoritățile locale (0,17 miliarde de lei). 
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan (foto), și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, susțin declarații comune de presă la Palatul Victoria, București, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie încheiat în decembrie și să fie prelungit în ianuarie, deoarece înainte de aprobarea bugetului trebuie adoptată toată legislația necesară pentru a asigura un cadru bugetar previzibil. Situația actuală ne plasează în condiția de a închide anul cu un deficit de 8,4%, iar angajamentul pentru anul următor este de a reduce deficitul aproape de 6%. În exprimare simplificată, estimăm un deficit între 6 și 6,5%”, a transmis premierul României.
Strategia Guvernului Orban pentru bugetul din 2026
Guvernul condus de Viktor Orban contrazice propriul proiect de buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit de 4,218 miliarde de forinți (11,06 miliarde de euro), aproximativ 3,7% din PIB. Executivul a inițiat un proces de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să devină aplicabilă, adoptând modificările prin decrete, evitând astfel procedura parlamentară standard. Măsura centrală a noii prevederi fiscale presupune dublarea impozitului pe profit pentru instituțiile financiare, ceea ce va aduce la bugetul de stat circa 185 miliarde de forinți (485 milioane de euro). În același timp, autoritățile de la Budapesta au decis relocarea a 860 miliarde de forinți (2,26 miliarde de euro) către Rezerva de Apărare, în condițiile în care fondul de rezervă însumează în prezent doar 1 miliard de forinți (2,62 milioane de euro). Deciziile guvernamentale par să fie influențate de programul european REARM Europe, ce permite statelor membre ale UE să crească cheltuielile militare fără a fi sancționate pentru deficit excesiv.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, susține declarații alături de premierul Marcel Ciolacu (nevăzut în imagine) la Palatul Victoria, București, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Orban afirmă că economiei maghiare îi stă în cale războiul ruso-ucrainean
De asemenea, Guvernul maghiar atribuie performanța economică slabă conflictului din Ucraina. Datele indică faptul că aproape toate statele din regiune au fost afectate de acest război, însă Ungaria se află într-o situație mai precară. Mai mult, economiștii anticipează repetarea scenariului dinaintea alegerilor din 2022, după menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea fiscală urmând măsuri de austeritate suplimentare. Rescrierea legii bugetare relevă incertitudini privind sustenabilitatea finanțelor publice, iar din cauza deficitului în creștere, Ungaria va deveni tot mai dependentă de împrumuturi externe. Ministrul Economiei a anunțat intenția de a emite obligațiuni în valută, o mișcare neplanificată pentru începutul anului 2026, fapt ce explică stagnarea creșterii economice în ultimii trei ani și dificultățile de revenire după șocul economic din 2022.
Bugetul Bulgariei pentru 2026 întâmpină opoziție și controverse
Bulgaria se pregătește pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026. Astfel, economia bulgară va depăși țări mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși indicatorii economici ai Bulgariei indică cel mai slab performanței economice în UE, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în regiune, datorită creșterii intense a împrumuturilor de consum și ipotecare în euro. Guvernul bulgar a conceput un proiect de buget pentru 2026, ce prevede o creștere record a cheltuielilor de 46% din PIB, finanțată în principal prin creșterea impozitelor și a datoriei publice, estimată la 31,3% din PIB. Bugetul include și prognoza unei creșteri economice de 2,7%, o rată a inflației de 3,5%, majorarea salariului minim, actualizarea pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor sociale.
„Bugetul pentru 2026 reprezintă cel mai social buget elaborat până acum în țară, asigurând o creștere reală a veniturilor și protecție pentru familii, angajați cu venituri mici și vârstnici”, a declarat liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov.
Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia
Opoziția bulgară se opune planurilor de aderare la euro
Totuși, intenția de aderare la euro și proiectul de buget pentru 2026 nu sunt acceptate de toți cetățenii bulgari. Partidele de opoziție și alte organizații au mobilizat mii de persoane în centrul Sofiei și în apropierea Parlamentului, protestând împotriva noului plan de buget, pe care îl consideră un aliat al corupției. Opoziția solicită reducerea cheltuielilor planificate cu peste 1,8 miliarde de euro, pentru ca bugetul să respecte un deficit restrâns la 3%. În plus, oamenii de afaceri și sindicatele au criticat dur proiectul, acuzând creșterea costurilor cu forța de muncă și reducerea investițiilor. Aproximativ jumătate din populația Bulgariei s-a manifestat împotriva adoptării euro ca moneda națională, temându-se că unii comercianți vor profita pentru a majora prețurile. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat anterior cu privire la posibilitatea creșterii inflației odată cu aderarea Bulgariei la zona euro. Ca urmare a manifestațiilor și nemulțumirilor, premierul Jeleazkov a promis reluarea dialogului cu partidele sociale și mediul de afaceri înainte de retransmiterea bugetului în Parlament.
„Noul pachet bugetar trebuie să mențină echilibrul și să corespundă obiectivelor coaliției guvernamentale, asigurând fără probleme aderarea Bulgariei la zona euro pe 1 ianuarie”, a afirmat Rosen Jelizakov, premierul Bulgariei.
SUGESTIA AUTORULUI:
Analiza cifrelor. Cum a scăzut deficitul bugetar, așa cum afirmă ministrul Alexandru Nazare, însă economia abia răsuflă, iar încasările bugetare sunt în dificultate? Cheia stă în creșterea PIB-ului și în inflație. Ar fi de bine dacă situația nu s-ar înrăutăți.
În timp ce Bolojan reduce pensiile românilor și acuză magistrații pentru lipsa fondurilor și inechități, Ungaria, Polonia și Germania își mobilizează resursele pentru a sprijini pensionarii și pentru a crește substanțial veniturile acestora.
