„Data de 1 decembrie reprezintă o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind momentul în care Transilvania a fost separată de Ungaria. Pentru unii (România, n. red.), această dată simbolizează o ocazie de sărbătoare, în timp ce pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și comemorare”.
Acestea sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe desfășurate luni, la Budapesta, cu ocazia zilei de 1 decembrie.
„Trauma Trianonului”
Discuția s-a concentrat asupra rolului militarilor secui (numiți Divizia Secuiască), în contextul denumit de această „trauma Trianonului”. 
„Divizia Secuiască simbolizează curajul, hotărârea și solidaritatea”, a menționat Lezsák, subliniind importanța ca „trauma Trianonului să fie prezentată tinerilor și publicului larg într-un mod care să întărească identitatea națională”.
Conform afirmelor sale, Estul Transilvaniei, care rămăsese fără un guvern central după destrămarea Imperiului Austro-Ungar, a rezistat atacurilor trupelor române datorită prezenței Diviziei Secuiești.
De asemenea, istoric militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a afirmat că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a fost cauzată de conflict intern, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.
Au achiziționat proiectile de artilerie pentru 3.000 de țigări
El a mai susținut că guvernul Károlyi „a comis o gravă greșeală istorică, intolerabilă” și a subliniat că nu poate fi iertată confiscarea armamentului militarilor reveniți de pe front în noiembrie 1918.
„Acea minoritate de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație românești pe care Károlyi le-a permis să intre fără a se opune cu armele”.
Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a criticat pe Károlyi, numindu-l un „politician lipsit de competență și talent”.
Acesta a explicat că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere grenade și proiectile de artilerie la Budapesta, în schimbul a trei mii de țigări. Între timp, partea română era pregătită pentru preluarea Transilvaniei.
În contrast, partea maghiară a fost luată complet nepregătită.
Moderatorul întâlnirii a menționat că Divizia Secuiască a fost prinsă între forțele române și ofensiva comuniștilor maghiari, „care considerau secuii o potențială amenințare internă”.
Context istoric
1 decembrie 1918 marchează ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat unirea cu Regatul României.
Decizia politică a fost adoptată de liderii aleși ai românilor, majoritari din punct de vedere demografic.
În contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar, populațiile fostului imperiu și-au format propriile state naționale (cehi, slovaci, croați, etc.).
Românii din Transilvania au profitat de această situație și au decis unirea cu România, un moment esențial în istoria noastră, deoarece aceștia nu aveau reprezentare politică sub regimul austro-ungar.
Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie reprezintă un „moment de tristețe”, după cum au declarat participanții la conferința din Budapesta, fiind considerată începutul pierderii Transilvaniei.
În mentalul colectiv maghiar, această dată este asociată cu tragedia națională numită „Trianon” (Tratatul de la Trianon din 1920 a consfințit pierderea Transilvaniei).
