Consiliul Fiscal subliniază într-o notă recentă publicată necesitatea diminuării deficitului bugetar și prezentarea soluțiilor limitate disponibile pentru guvern. De asemenea, instituția reamintește că procesul de ajustare a deficitului va continua și în anii următori.
La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Fiscal a emis opinia privind a doua rectificare bugetară a anului. Analiza referitoare la modificare este succintă, susținând că obiectivele bugetare și datele asumate de autorități, precum un deficit bugetar de 8,4% din PIB atât pe cash, cât și pe metodologie ESA, sunt realizabile.
Este, însă, important de menționat observațiile legate de contextul economic românesc. Astfel, Consiliul Fiscal afirmă ferm că, în ultimii șase ani, economia locală s-a dezvoltat, însă într-un mod nesustenabil. Această afirmație este ilustrată prin deficitele bugetare semnificative înregistrate și prin creșterea alarmantă a datoriei publice, de la 35% din PIB în 2019, la 59% din PIB în iulie 2025. 
Analiza Consiliului Fiscal răspunde la câteva întrebări esențiale. Prima: se putea evita corecția bugetară implementată în acest an? Răspunsul este negativ, fiind aduși în discuție câțiva factori. Fără măsuri de reducere a deficitului, acesta ar fi ajuns la 9% din PIB în acest an. Consiliul Fiscal evidențiază că România nu poate menține un nivel al deficitului de 9%, pentru a evita o criză a datoriei publice. În plus, reducerea deficitului bugetar este văzută ca un pas semnificativ în recâștigarea încrederii în stabilitatea finanțelor publice.
A doua întrebare la care răspunde analiza este: în ce măsură se putea realiza reducerea deficitului bugetar prin alte metode? Răspunsul general este că o ajustare bugetară de amploare nu poate fi făcută fără a afecta negativ veniturile populației și încasările companiilor. În plus, măsurile de ajustare ale guvernului trebuie să mențină o tendință prociclică, un fenomen început după pandemie.
Cu alte cuvinte, deși manualele de economie recomandă evitarea măsurilor prociclice în astfel de situații, realitatea impune guvernului să urmeze această direcție, constrâns fiind de starea actuală a bugetului.
Un alt subiect de controversă vizează ponderea pe care ar trebui să o aibă reducerea deficitului. Este mai eficientă reducerea cheltuielilor bugetare sau creșterea fiscalității? Consiliul Fiscal susține în continuare că ajustarea deficitului nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor. Această opinie este susținută și de președintele Consiliului, Daniel Dăianu, acestea fiind considerate soluții echilibrate în contextul în care executivul a promis inițial o abordare rezonabilă, bazată pe creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli și investiții prioritare.
Până în prezent, reducerea cheltuielilor s-a concretizat prin blocarea salariilor bugetare și a pensiilor, acestea urmând să fie menținute și în anul următor, precum și reducerea anumitor sporuri efectuate în vară. În schimb, majorarea impozitelor și taxelor s-a realizat în acest an și va continua în perioada următoare.
Investițiile publice, provenind din fonduri naționale și europene, rămân ridicate și în acest an, reprezentând 7,8% din PIB. Guvernul a identificat soluții pentru menținerea unor alocări semnificative pentru investiții, chiar și în timpul rectificărilor, pentru a evita tăierile de fonduri, de obicei practicate pentru a respecta limitele deficitului.
Este posibil ca autoritățile să fi considerat 2026 ca fiind ultimul an al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce implică finalizarea proiectelor de investiții începute pentru evitarea penalizărilor financiare.
În cele din urmă, Consiliul Fiscal menționează că măsurile de sprijin pentru economie, precum programul de relansare, trebuie susținute exclusiv de fonduri europene și credite fiscale, fără a încărca bugetul național. În ciuda diverselor și generoasele inițiative de susținere economică, reducerea deficitului va continua și în anul următor.
