Actualizare 15:52 – Începutul ședinței plenului reunit pentru aprobare răspundere Guvern pe proiectul pensiilor magistraților
A început ședința comună a Parlamentului pentru validarea răspunderii guvernamentale pe proiectul legii pensiilor magistraților. În sală sunt prezenți 375 de parlamentari din totalul de 463.
Actualizare 15:10 – Ședință solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului dedicată Zilei Naționale a României
Mai mulți parlamentari și-au exprimat opinia: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), reprezentanți ai minorităților naționale.
Actualizare 14:42 – Bolojan, huiduit în Parlament, în timpul asumării răspunderii pentru reforma pensiilor speciale
Ilie Bolojan a sosit în Parlament, unde are loc ședința oficială de Ziua Națională, urmată de ceremonia de asumare a răspunderii Guvernului pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. 
Prim-ministrul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de către angajați care au organizat un protest spontan.
Angajații parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au purtat afișe cu mesaje anti-guvernamentale.
Actualizare: Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul pensiilor de serviciu
Cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la legea pensiilor de serviciu au fost respinse de Executiv, a comunicat purtătorul de cuvânt, Ioana Dogioiu.
Din cele 42 de propuneri, cele mai multe au provenit de la formațiunea POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, iar deputata Raisa Enache – 6, în timp ce grupul AUR a avansat 5 modificări.
Știre inițială:
Guvernul intenționează să își asume răspunderea în plenul reunit al Parlamentului marți. Ședința începe la ora 14:30, fiind dedicată Zilei Naționale a României, urmând apoi procedura de angajare a răspunderii guvernamentale.
Este a doua fază în care Guvernul își asumă acest proiect, având și aviz consultativ negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totuși, avizul este doar consultativ, deci nu împiedică validarea legii în fața Curții Constituționale, diferență față de prima încercare.
Diferența principală față de varianta anterioară constă în extinderea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește gradual cu un an anual, ajungând la 65 de ani în 2042.
Magistrații se opun acestei inițiative, iar toate instanțele de resort din țară au protestat împotriva sa. Se așteaptă ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la Curtea Constituțională, după același model ca în prima fază. În 20 octombrie, Curtea a constatat neconstituționalitatea reformei pensiilor de serviciu.
De asemenea, magistrații contestă modul de calcul al pensiilor. Conform proiectului, pensia se va determina la 70% din salariul brut, însă aceștia doresc calcularea la 65% din salariul net.
Guvernul accelerează reforma pensiilor speciale ale magistraților pentru a respecta jaloanele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Bolojan afirmă că schimbările sunt esențiale pentru sustenabilitate și pentru accesul la fonduri europene. România trebuie să îndeplinească trei jaloane ale PNRR până vineri, inclusiv reforma pensiilor speciale, pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a subliniat că proiectul vizează corectarea dezechilibrelor și consolidarea sustenabilității sistemului de pensii.
„Legea pensiilor magistraților se justifică prin trei aspecte: accesarea fondurilor europene, o justiție socială corectă prin repararea nedreptăților legate de pensionare și stabilitatea sistemului pe termen lung”, a declarat Bolojan.
Premierul a explicat principalele prevederi ale proiectului.
„Nivelul pensiei va fi plafonat la maximum 70% din salariul net, vechimea în muncă va crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare va fi majorată de la 48/50 de ani la 65 de ani într-un interval de aproximativ 15 ani”, a precizat Bolojan.
Conform noilor reglementări, pensia va fi de 55% din media salariilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din salariul net, iar vârsta de pensionare va fi crescută treptat până în 2041.
