Ericsson a organizat miercuri, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de sfârșit de an, în 2025 având ca temă principală o analiză comparativă a stării rețelelor 5G la nivel global. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată față de alte țări și regiuni, evidențiind nu doar cifre îngrijorătoare despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea situației.
Daniel Tudose, Director General Ericsson România și Moldova, a deschis discursul, pornind de la legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson activează în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara care produce cele mai noi echipamente pentru piața europeană.
Compania va sărbători 150 de ani de existență în 2026, în timp ce investițiile globale în cercetare și dezvoltare depășesc 5 miliarde de euro anual. 
Europa, cu semnul roșu pe harta 5G Standalone
Ivan Rejon, Director Strategie Guvernamentală și Advocacy pentru Sectorul Public la Ericsson Europa, a prezentat o imagine mai puțin favorabilă despre starea bătrânului continent. Hărțile globale indică o Europă în mare parte în roșu, fără implementarea completă a tehnologiei 5G Standalone (SA), în timp ce China, India, SUA și unele țări din Orientul Mijlociu aprind verde și albastru. Diferența este clară: doar 4% dintre europeni utilizează 5G SA, comparativ cu 65% în India și peste 90% în China. India a realizat această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că se poate accelera cu politici coerente.
Analiza Ericsson se bazează pe date Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe dispozitive Android conectate la rețele 5G NSA sau SA.
România se află sub media europeană la majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate la eveniment, viteza medie de descărcare 5G în România atingea 46,5 Mbps, fiind sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și mult sub liderii europeni precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps).
Într-un test în direct efectuat în sală (operatorul sau aplicația nefiind specificată), Ivan Rejon a măsurat pe propriul smartphone doar 12 Mbps și o latență peste 100 ms, rezultatele putând fi influențate de roaming și condițiile de recepție din interiorul ambasadei.
Diferența între 5G Standalone și Non-Standalone
Ericsson face clar distincția între „5G de bază” și tehnologia 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) utilizează în continuare infrastructura 4G pentru rețeaua de bază, fiind doar o îmbunătățire minoră. 5G Standalone înseamnă o rețea nativă 5G, cu propriul core network, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, servicii diferențiate (network slicing) și securitate sporită, esențiale pentru aplicații industriale și inteligență artificială.
Suedezii evidențiază că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv cei din România, au implementat încă numai soluția NSA, mai accesibilă și rapid de instalat, dar incapabilă să susțină scenarii complexe de utilizare, precum automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI la marginea rețelei, servicii medicale la distanță sau controlul dronelor și infrastructurilor critice.
Impactul asupra industriei și inteligenței artificiale
Prezentarea a inclus exemple concrete de utilizare industrială a tehnologiei 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania, eficiența a crescut cu 15%, iar consumul energetic a scăzut cu 25% datorită roboților colaborativi conectați prin 5G, precum și în fabrica Ford din Valencia, unde roboți autonomi (AGV) au redus costurile de la 500.000 la 50.000 euro per unitate, prin mutarea inteligenței artificiale în servere de la periferie conectate prin 5G.
Ericsson afirmă că lipsa implementării complete a 5G SA în România ar putea afectează competitivitatea în sectoare strategice. Conform estimărilor companiei, o adoptare totală a tehnologiei 5G în banda medie în România ar putea aduce o contribuție suplimentară la PIB de până la 7,6 miliarde euro până în 2040, fiind distribuită în domenii precum producția, logistica inteligentă, zonele urbane inteligente, zonele rurale și serviciile publice.
Propunerea Ericsson pentru infrastructură de spectru
Soluția sugerată de Ericsson, inspirată din programele din Spania și Franța, constă în unirea costurilor pentru spectru cu cele pentru dezvoltarea rețelei. În Franța, guvernul a amânat taxa pentru spectru în schimbul extinderii acoperirii 4G în zone rurale și de-a lungul liniilor de tren, un program care a atras investiții de circa 3 miliarde de euro în infrastructură, impulsionând acoperirea.
În Spania, un alt program, finanțat cu 672 milioane de euro din fonduri europene, a asigurat conectivitate 5G pentru 1,8 milioane de locuitori din zone rurale, având efecte concrete precum creșterea veniturilor, reducerea șomajului și creșterea populației în aceste zone.
Ericsson recomandă României cinci măsuri: utilizarea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală, elaborarea unei strategii care să lege costul spectrului de investițiile în rețea, implicarea statului ca principal beneficiar al tehnologiilor avansate 5G, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere și promovarea conectivității diferențiate pentru valorificarea maximă a tehnologiei 5G Standalone.
