Uniunea Europeană își asigură un rol central în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Comisia Europeană, cu sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții, intenționează să construiască „gigafabrici de IA” – centre extinse de procesare care să ofere companiilor și startup-urilor resursele necesare pentru a rămâne competitive în fața Statelor Unite și a altor rivali internaționali.
Ce sunt „gigafabricile de IA” și cum vor fi susținute financiar
Inițiativa, semnată la Bruxelles de vicepreședinta executivă pentru Tehnologie a Comisiei, Henna Virkkunen, președinta BEI, Nadia Calviño, și reprezentanți ai Fondului European de Investiții, pornește de la o idee simplă: Europa dispune de idei și talente, însă infrastructura de calcul de înaltă performanță lipsește în proporție considerabilă, conform Euronews.com.
Prin programul InvestAI, Comisia Europeană urmărește mobilizarea unui total de aproximativ 200 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul inteligenței artificiale. Din această sumă, 20 de miliarde de euro de fonduri publice vor fi direcționate direct către construirea a patru sau cinci „gigafabrici de IA”, utilizând un model de parteneriat public-privat. Aproximativ 70% din resursele financiare vor proveni din investiții private, în timp ce restul de 30% va fi asigurat din fonduri europene publice. 
Fiecare centru de dimensiuni mari va putea găzdui în jur de 100.000 de cipuri de inteligență artificială, ceea ce reprezintă de patru ori mai mult decât fabricile de profil în curs de dezvoltare în Europa. Obiectivul este ca întreprinderile mici și startup-urile să beneficieze de acces la resurse de calcul de ultimă generație, evitând astfel leasingul sau costurile extrem de ridicate pentru servicii similare din afara Europei.
Până în prezent, Virkkunen recunoaște că cele mai multe cipuri vor fi achiziționate din afara blocului comunitar, predominant din Statele Unite, deoarece industria europeană nu produce încă astfel de componente la scară industrială. Cu toate acestea, Bruxelles-ul consideră aceste centre o infrastructură strategică, fundamentul pentru dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială din Europa.
Europa încearcă să reducă decalajul față de SUA
În spatele acestei inițiative se află și presiunea competiției globale. Alte regiuni au înregistrat progrese rapide, iar Europa riscă să devină în urma dacă nu își dezvoltă propria infrastructură de calcul.
În Statele Unite, președintele Donald Trump a anunțat un parteneriat masiv cu mai multe companii tehnologice – Stargate, OpenAI, Oracle și SoftBank – pentru investiții majore în infrastructura de inteligență artificială. Planul american prevede o investiție inițială de 100 de miliarde de dolari, cu obiectivul de a ajunge până la 500 de miliarde de dolari în următorii patru ani.
Așadar, acordul dintre Comisia Europeană și Grupul BEI transcende simpla componentă tehnică, fiind și o declarație politică și economică. Europa dorește să arate că poate rămâne relevantă în cursa pentru inteligența artificială, nu doar prin legislație și reglementări, ci și prin investiții concrete în infrastructură.
Rămâne de văzut cât de rapid vor deveni funcționale aceste „gigafabrici” și cât de accesibile vor fi pentru startup-uri și companii în nevoie de resurse de procesare. Cert este că, fără o bază solidă de calcul, nicio strategie europeană în domeniul inteligenței artificiale nu poate deveni realizabilă.
