Moștenirea între frați generează multiple întrebări legale și afective. Codul Civil impune reguli precise, adaptate diferitelor cazuri în funcție de poziția fraților față de defunct. Totul fundamentat pe principiul echității și pe ierarhia claselor de moștenitori.
Ce se întâmplă când frații sunt chiar copii ai defunctului
Când frații moștenesc ca descendenti direcți ai defunctului, se află în cea mai favorizată poziție juridică. Descendenții direcți constituie prima categorie de moștenitori și au prioritate față de ceilalți moștenitori.
Legea presupune că patrimoniul trebuie să ajungă, inițial, la urmașii direcți. Distribuția se face echitabil între figli ai aceleiași grupe, fără a ține cont de vârstă sau gen. 
În cazul în care există un soț supraviețuitor, reguliile suferă modificări. Acesta primește ¼ din moștenire, în timp ce restul de ¾ se împarte egal între frați. Astfel, legea recunoaște atât legătura conjugală, cât și continuitatea patrimoniului în cadrul generației următoare.
Un aspect esențial este și reprezentarea succesorală, prin care nepoții pot beneficia de moștenire în locul unui părinte decedat, preluând partea care i-ar reveni acestuia.
Cum se repartizează moștenirea când frații sunt moștenitori colaterali privilegiați
Dacă defunctul nu a avut copii, iar la succesiune apar frații săi, aceștia sunt considerați colaterali privilegiați și constituie clasa a doua de moștenitori. În această situație, frații pot moșteni alături de părinții defunctului și de soțul rămas în viață.
Proporțiile de distribuire variază în funcție de cine mai este în viață. Când soțul supraviețuitor concurează cu părinții și frații, clasa a doua primește două treimi din bunuri. Dacă soțul este singurul concurent, partea se reduce la jumătate. Distribuția între părinți și frați este clar reglementată: dacă există un singur părinte, acesta primește ¼, iar frații ¾.
În cazul în care ambii părinți sunt în viață, ei împart jumătate, iar cealaltă jumătate o primesc frații. În absența uneia dintre categorii, cealaltă preia întreaga parte destinată clasei a doua.
Frații pot fi complet exlcusi de la moștenire?
Un aspect important privește influența testamentului asupra drepturilor fraților. Spre deosebire de copii și de soțul supraviețuitor, frații nu beneficiază de rezervă succesorală.
Aceasta înseamnă că pot fi dezmoșteniți în mod expres prin voința testatorului. Libertatea de a dispune de bunurile proprii permite alocarea acestora către alte rude sau terți.
Această opțiune poate cauza tensiuni familiale, mai ales în situațiile în care frații aveau, conform legii, cote importante din succesiune.
Fără un testament, se aplică strict regulile stabilite de Codul Civil. În prezența unui testament, însă, drepturile fraților pot fi semnificativ diminuate sau complet eliminate, moștenirea fiind redistribuită conform ultimei voințe a defunctului.
Nota redacției – Acest material are caracter informativ, ne înlocuiește consultanța juridică specializată. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept succesoral și de proprietate.
