Cele mai recente cercetări aduc o alarmă extrem de puternică cu privire la influența rețelelor sociale asupra sănătății cognitive a copiilor. Într-o societate în care dispozitivele precum telefoanele mobile, tabletele și laptopurile sunt omniprezente în activitatea zilnică, efectele consumului digital intens nu pot fi ignorate. Un studiu amplu realizat de Institutul Karolinska din Suedia și Universitatea de Științe și Sănătate din Oregon indică faptul că expunerea prelungită la platformele sociale este direct corelată cu apariția simptomelor de deficit de atenție, unul dintre principalele semne ale tulburării ADHD.
Comparativ cu vizionarea de programe televizate sau cu jocurile video, utilizarea rețelelor sociale s-a dovedit a fi singura activitate digitală asociată consecvent cu probleme de concentrare. Rezultatele indică nu doar o tendință îngrijorătoare, ci și o posibilă explicație pentru creșterea accelerată a numărului de cazuri de ADHD în rândul copiilor din Statele Unite.
Studiul care schimbă perspectiva asupra consumului digital în rândul copiilor
Cercetarea publicată în Pediatrics Open Science a urmărit 8.324 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani timp de patru ani, analizând modul în care aceștia utilizează rețelele sociale, televizorul și jocurile video. Copiii și-au raportat propriile obiceiuri digitale, în timp ce părinții au evaluat nivelul de concentrare și semnele de hiperactivitate. 
Concluzia a fost clară: platformele sociale reprezintă un factor distinctiv în apariția dificultăților de concentrare. Profesorul Torkel Klingberg, coautor al cercetării, explică faptul că rețelele sociale generează un flux continuu de întreruperi — notificări, mesaje și reacții — care fragmentază atenția și reduc capacitatea copiilor de a se concentra asupra unei singure activități.
Un aspect esențial descoperit este creșterea dramatică a timpului petrecut pe rețelele sociale. De la doar 30 de minute pe zi la începutul studiului, copiii au ajuns, în medie, la 2,5 ore zilnic în doar patru ani. Această creștere a fost corelată cu intensificarea simptomelor de neatenție. În schimb, jocurile video și programele TV nu au arătat aceeași asociere, sugerând că ritmul particular al rețelelor sociale perturbă direct funcțiile cognitive.
Impactul rețelelor sociale asupra atenției, fără influență asupra hiperactivității: ce semnifică aceste descoperiri
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului constă în faptul că social media nu influențează simptomele de hiperactivitate. Cu alte cuvinte, efectele negative sunt concentrate asupra componentelor de atenție, nu asupra comportamentului impulsiv sau hiperactiv. Această diferențiere este fundamentală, deoarece sugerează că utilizarea platformelor digitale poate duce la o deteriorare selectivă a funcțiilor cognitive.
O altă concluzie importantă este lipsa unei relații inverse: copiii care manifestau deja simptome de ADHD la început nu au devenit mai activi pe rețelele sociale. Aceasta indică faptul că dificultățile de concentrare nu determină creșterea consumului de social media, ci dimpotrivă — expunerea excesivă la aceste platforme intensifică problemele cognitive.
Deși efectele la nivel individual sunt modeste, impactul devine semnificativ din punct de vedere societal, în special având în vedere creșterea ratelor de diagnosticare a ADHD în Statele Unite. În 2024, unul dintre nouă copii americani avea un diagnostic de ADHD, reprezentând peste șapte milioane de tineri. Creșterea comparativ cu anul 2016 este semnificativă, iar cercetătorii consideră că expunerea intensă la platformele sociale poate explica o parte din această tendință.
Chiar dacă studiul nu confirmă o relație cauzativă directă, autorii subliniază că rezultatele sunt suficiente pentru a stimula o reevaluare a modului în care copiii interacționează cu mediul digital. Rețelele sociale sunt concepute pentru a captiva și a stimula comportamente repetitive, mecanisme care pot afecta modul în care creierul tinerilor procesează informațiile.
Un alt aspect de analizat este modul în care aplicațiile precum TikTok și Snapchat funcționează prin fluxuri rapide, cu stimulente vizuale și auditive constant, creând o „furtună senzorială” care fragmentază atenția și încurajează consumul superficial, în detrimentul concentrării susținute.
Cercetătorii recomandă o comunicare deschisă între părinți și copii privind timpul dedicat rețelelor sociale, precum și stabilirea unor limite clare pentru a susține dezvoltarea cognitivă sănătoasă. Deși efectele nu apar întotdeauna imediat, acumularea acestora în timp poate afecta semnificativ capacitatea de concentrare, performanța școlară și modul în care copiii procesează informațiile.
