Conflictul pentru dominație în domeniul inteligenței artificiale nu se duce doar cu modele de limbaj și roboți inovatori, ci în special cu cipuri semiconductoare. Fără procesoare grafice Nvidia sau echivalentele lor din China, nu există centre de date capabile să antreneze modele precum ChatGPT sau DeepSeek. Această competiție tehnologică a devenit, în câțiva ani, o dispută geopolitică, implicând sancțiuni, embargouri, licențe speciale și negocieri la cel mai înalt nivel.
Originea și evoluția conflictului pentru cipuri
Totul începe de la temerea Washingtonului că Beijingul ar putea prelua controlul asupra producției de cipuri semiconductoare, un sector esențial pentru orice economie modernă. În 2022, administrația Biden a lansat „Chips Act”, oferind miliarde de dolari pentru susținerea fabricării de cipuri în SUA, și a început să limiteze exporturile de GPU-uri avansate către China, invocând riscuri militare. 
Următoarea etapă a fost o serie de restricții: companii chineze au fost introduse pe liste negre, au fost interzise vânzările de cipuri de top Nvidia (A100, H100), iar controalele pe echipamentele de fabricație și licențele speciale pentru versiuni precum H20 s-au înmulțit. Administratia Biden a încercat să limiteze riscul ca China să folosească hardware american în supercomputere militare și în sisteme AI pentru armament.
După revenirea la Casa Albă, Donald Trump a început să relaxeze parțial aceste restricții, motivând că blocajele afectau și aliații și au dus unele țări pe cale să adopte tehnologii chineze. În decembrie 2025, acesta a anunțat un acord cu Xi Jinping: Nvidia poate exporta H200 în China doar către clienți autorizați, cu 25% din venituri către Trezoreria SUA și cu interdicții asupra celor mai recente serii (Blackwell, Rubin).
Cipurile Nvidia, „super-creiere” pentru AI
GPU-urile precum A100, H100 sau H200 sunt considerate adevărate „super-calculatoare” pentru inteligența artificială: pot procesa calcule de mii de ori mai rapid decât un procesor obișnuit și sunt esențiale pentru antrenarea modelelor mari de limbaj, simulări științifice, prognoze meteorologice, modelare financiară sau aplicații militare (drone, rachete, securitate cibernetică). Un singur H100 poate costa zeci de mii de euro, iar un model de AI avansat necesită mii de astfel de cipuri.
Astfel, controlul asupra acestor cipuri devine o prioritate majoră. SUA încearcă să mențină un avantaj tehnologic clar și să limiteze accesul Chinei la GPU-urile cele mai potente, în timp ce Beijingul investește intens în alternative proprii, precum cipurile Ascend de la Huawei și tehnologia SMIC.
Harta evidențiază țările din Asia de Sud-Est implicate în „rutele gri” ale cipurilor AI. Regiunile portocalii sunt cele unde s-au identificat dovezi de reexport de GPU-uri Nvidia către China prin intermediari, în timp ce cele albastre indică țările pentru care nu există astfel de probe.
O cursă pentru independență algoritmică
Paralel, China accelerează dezvoltarea propriilor modele avansate, precum DeepSeek, pe care intenționează să le implementeze în sisteme militare și infrastructură critică, pentru a obține ceea ce autoritățile numesc „suveranitate algoritmică”. Scopul este clar: reducerea dependenței de hardware și software american, și obținerea controlului total asupra tehnologiilor strategice.
Dincolo de China și SUA, restul lumii urmărește cu interes această confruntare. Țările interesate de dezvoltarea AI la scară largă se află între restricțiile americane și ofertele chineze, iar accesul la cipuri devine o problemă de politică externă, nu doar de tehnologie.
Controlul asupra „supercreierelor” AI simbolizează diferența dintre dominația Nvidia pe piața globală a GPU-urilor pentru centre de date și eforturile Chinei (Huawei Ascend și alți producători locali), ilustrând avantajul american și eforturile Beijingului de a reduce această diferență în timp.
În concluzie, „războiul cipurilor” nu este doar o dispută comercială, ci o luptă pentru dominare în stabilirea regulilor jocului în era inteligenței artificiale – fiecare decizie privind exporturile de GPU-uri schimbând balanța de putere la nivel mondial.
