„În România, conform Constituției și legii, există două tipuri de referendum. Unul național, care poate fi solicitat de președinte după consultarea Parlamentului – și trebuie reținut – și prin care poate chema populația să se pronunțe asupra unei probleme de interes general. Și mai există referendumuri pentru interes local, organizate în unitățile administrativ-teritoriale, precum comune, orașe sau județe”, a explicat Augustin Zegrean.
El a subliniat că legislația românească nu permite desfășurarea unor referendumuri dedicate anumitor categorii profesionale.
„Prin urmare, nu avem, din păcate, un referendum pe meserii. Nu există astfel de consultări în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să organizeze acest referendum, dar nu este posibil, nu se poate”, a afirmat fostul președinte al CCR. 
Zegrean a arătat că nici o consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate avea efectele dorite de șeful statului.
„Nu ai cum să întrebi judecătorii dacă acționează în interesul țării sau din interese personale. Dacă președintele dorește o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate organiza sub forma unui referendum”, a menționat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii garanțiează, în principal, independența judecătorului, fiind înființat în acest scop”.
Fostul președinte al Curții Constituționale a explicat că, conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi în întregime revocat.
„Se pot revoca judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, laborioasă. Conform calculelor mele, eliminarea unui judecător din funcție ar dura aproximativ un an”, a afirmat Zegrean, subliniind că „scoaterea tuturor din funcție de urgență, așa cum sugerează președintele, nu este realizabilă, dacă se respectă legile”.
În viziunea sa, singura soluție ar fi modificarea legislatiei, cu riscuri semnificative. „Nu știu ce va rezulta din această situație”, a avertizat Zegrean.
Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, conform Constituției, „dar fără drept de vot”
Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni privind această temă, fostul președinte al CCR a menționat că aceasta „are un caracter informal, fiind în afara cadrului constituțional și legal”. El a amintit că președintele României este, conform Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”.
Întrebat dacă inițiativele șefului statului pot fi considerate o intervenție politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns categoric: „Președintele este un om politic, după cum cunosc. Atribuțiile sale sunt stabilite în Constituție. Poate să acționeze strict în limitele acesteia. Nimeni nu-i poate atribui alte competențe în afara celor prevăzute de lege”.
