27 decembrie este ziua dedicată Sfântului Ștefan, primul martir creștin, și reprezintă o ocazie de sărbătoare pentru mulți români cu acest nume sau derivate ale sale. Este o zi marcată de tradiții și semnificații importante legate de istoria și credința creștină.
Semnificația numelui Ștefan și importanța în tradiția creștină
Numele Ștefan provine din termenul grecesc „Stephanos”, care înseamnă „coroană” sau „laur”. În credința creștină, Sfântul Ștefan este recunoscut drept primul martir, care și-a sacrificat viața pentru credință, fiind ucis prin lapidare în Ierusalim.
Această sărbătoare simbolizează curajul, devotamentul și credința solidă în valorile spirituale. În calendarul ortodox, Sfântul Ștefan este cinstit imediat după Crăciun, iar ziua sa este adesea marcată prin reuniuni de familie, rugăciuni și acte de caritate. 
Câte persoane din România își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ștefan
În România, numele Ștefan și variațiile sale – Ștefania, Ștefănel, Ștefănița – sunt extrem de populare, purtate cu mândrie de mai multe generații. Potrivit statisticilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în anul 2024, peste 300.000 de bărbați aveau numele Ștefan, iar între 100.000 și 150.000 de femei purtau variante precum Ștefania sau Ștefana. În total, mai mult de 400.000 de români sărbătoresc onomastica de Sfântul Ștefan.
Această zi devine un prilej pentru mesaje, telefoane și vizite în familie și la prieteni, transformând sărbătoarea într-un moment de bucurie colectivă. Mii de oameni împărtășesc urări de sănătate, noroc și prosperitate. Comunitățile mici și mari se adună, iar tradiția onomasticii consolidează legăturile sociale și familiale, aducând împreună atât tineri, cât și bătrâni, într-un spirit de unitate și armonie. Atmosfera devine veselă, plină de zâmbete, amintiri și gesturi de afecțiune.
Tradiții și obiceiuri legate de ziua Sfântului Ștefan
În tradiția populară românească, Sfântul Ștefan este considerat ocrotitorul animalelor și al gospodarilor. În mediul rural, oamenii obișnuiesc să colinde sau să viziteze vecinii, aducând daruri simbolice și primind la rândul lor urări.
În anumite regiuni, se păstrează obiceiul împărțirii de colaci, fructe și vin, ca semn de mulțumire și binecuvântare pentru anul ce urmează. În orașe, sărbătoarea se manifestă prin întâlniri în familie, mese festive și schimb de urări prin telefon sau prin mijloace de comunicare moderne.
Ziua Sfântului Ștefan rămâne un moment de reflecție spirituală și de întărire a legăturilor sociale. Indiferent de zonă sau mediu, românii care poartă acest nume continuă să-și celebreze semnificația, rememorând credința, curajul și tradițiile străbune.
