Grecia, țara odinioară considerată „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la statutul de lider, odată cu nominalizarea ministrului grec al finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, în poziția de președinte al Eurogrupului.
În timp ce Grecia a reușit să își recupereze economia, România încă nu poate să aspire la aderarea la uniunea monetară europeană. Economia românească se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.
Acum aproximativ un deceniu, Grecia a intrat în faliment și a fost salvată prin intervenții internaționale severe, iar scenariul ieșirii din zona euro („Grexit”) părea iminent. Totuși, în prezent, țara este stabilă economic și a fost aleasă să reprezinte Uniunea Europeană în funcția de președinte al Eurogrupului, organism responsabil pentru politica economică a celor 20 de state membre ale zonei euro. România, deși nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflație galopantă și dezechilibre fiscale, iar evoluția Greciei ar trebui să servească drept semnal de alarmă. 
Cum a transformat Grecia falimentul în exemplu pentru alte țări europene
Redresarea economică a Greciei a avut ca fundament reformele în administrație. Digitalizarea sectorului public a redus corupția, a îmbunătățit relația între cetățeni și stat și a demonstrat investitorilor externi că țara nu mai este blocată în birocrație și proceduri laborioase.
Pe lângă digitalizare, succesul Greciei a fost obținut printr-o serie de reforme impopulare și disciplină fiscală strictă. Statul a reușit să reducă semnificativ datoria publică, urmând o traiectorie descendentă, în timp ce guvernele elene au menținut măsuri fiscale severe chiar și în momente politice dificile. Excedentele bugetare au devenit reguli de bază, iar reducerea îndatorării a fost o prioritate națională.
Revenirea Greciei în atenția liderilor financiari din zona euro indică faptul că politici fiscale coerente pot revitaliza o națiune și pot corecta cursul economic. Dacă anterior, Grecia participa la reuniunile Eurogrup cu teama de colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, despre reducerea datoriilor și despre stabilitatea financiară a blocului european. Alegerea ministrului grec al finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, ca președinte al Eurogrupului, reflectă aprecierea statelor membre pentru progresele și credibilitatea Greciei.
Ședința Eurogroup, la Bruxelles, joi 11 decembrie 2025. *Doar pentru uz editorial* (POZA POOL/Uniunea Europeană/EUROKINISSI)
„Grecia a trecut de la aproape exclude din zona euro la un lider, demonstrând că reformele și politicile coerente pot transforma radical soarta unei națiuni.”
Provocarea României? Lipsa unor direcții clare pentru viitor
În privința României, perspectivele rămân influențate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale anunțate sau implementate sunt așteptate să aibă un impact mai puternic asupra economiei, afectând direct consumul.
De asemenea, inflația în România continuă să fie cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar depășește în mod constant limitele stabilite de regulamentele europene. Această situație menține țara în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu spațiu de manevră tot mai restrâns.
Pe de altă parte, Grecia discută despre reduceri ale datoriei și consolidare fiscală, în timp ce România plătește dobânzi din ce în ce mai mari pentru împrumuturile costisitoare obținute.
Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reforme structurale, în România se aplică unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din cadrul UE, fără rezultate evidente. De exemplu, măsurile de creștere a TVA-ului și alte reforme fiscale au inhibat consumul și investițiile, ceea ce a încetinit creșterea economică.
România poate învăța din experiența Greciei
Grecia și-a împărțit expertiza administrativă și a obținut poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. În prezent, țara noastră riscă să plătească cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri, iar datoria publică va continua să crească alarmant. Grecia a gestionat această situație, revenind spectaculos pe scena europeană, fapt pe care România ar trebui să-l considere un exemplu.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Măsurile instituite de guvernul Bolojan au avut efecte negative. Dimpotrivă, au redus semnificativ economia, au inhibat consumul și au blocat investițiile. Creșterea TVA nu a avut impactul dorit asupra încasărilor.
În timp ce inflația în România devine mai dificil de controlat, statele membre ale UE caută soluții pentru relansare. Investitorii devin tot mai precauți, iar Banca Națională avertizează că anul 2026 va fi unul dificil pentru economia românească.
