Dreptul de prioritate la achiziție este un mecanism juridic reglementat de Codul Civil și legislația specifică, care conferă anumitor persoane dreptul de a cumpăra un bun cu prioritate, în condițiile stabilite de lege sau contract. În practică, acest drept este frecvent întâlnit în cazul vânzării terenurilor, în special cele agricole situate în extravilan, unde procesul este clar definit și formalizat.
Ce reprezintă dreptul de prioritate la achiziție
Dreptul de prioritate la cumpărare permite titularului, denumit preemptor, să achiziționeze cu prioritate un bun, la același preț cu alți cumpărători, atunci când proprietarul intenționează să îl vândă. Acest drept se aplică atât bunurilor mobile, cât și celor imobile și poate fi exercitat de persoane fizice, juridice sau de statul român, conform prevederilor legale.
Preemptorii sunt persoanele care dețin dreptul de prioritate, recunoscut fie legal, fie prin convenție, în raport cu ceilalți interesați de achiziție. 
Dreptul de prioritate la cumpărare nu trebuie confundat cu dreptul prioritar de achiziție rezultat exclusiv din acordul părților și nici cu dreptul de preferință, întâlnit în societăți atunci când un asociat se retrage și părțile sociale sau acțiunile sunt transferate celorlalți asociați.
Dreptul de prioritate legal și convențional
Dreptul de prioritate poate fi instituit conform legii sau prin acord contractual, în funcție de sursa sa. Dreptul legal de prioritate este stabilit direct de lege și are caracter obligatoriu, conferring prioritate la achiziție în condițiile stabilite de cadrul legal în vigoare.
Dreptul convențional de prioritate este creat prin voința părților și este definit într-un contract. Proprietarul se angajează să acorde prioritate la achiziție preemptorului, conform condițiilor convenite.
Reglementarea legală aplicabilă
Dreptul de prioritate este reglementat de articolele 1730-1740 din Codul Civil, care prevăd condițiile de exercitare, efectele acestuia, concurența între preemptori și situațiile de pluralitate a bunurilor vândute.
Pentru vânzarea terenurilor agricole din extravilan, se aplică dispozițiile speciale din Legea nr. 17/2014, actualizată și modificată prin Legea nr. 175/2020, care reglementează procedura administrativă și ordinea prioritară a preemptorilor.
Dreptul de prioritate în Codul Civil
Codul Civil prevede obligația vânzătorului de a informa preemptorul despre contractul încheiat cu un terț, notificare care trebuie să includă identificarea părților, descrierea bunului, sarcinile, prețul și condițiile vânzării.
Preemptorul își exercită dreptul prin notificarea acordului de cumpărare și consemnarea prețului în atenția vânzătorului. Perioada pentru exercitarea dreptului este de maximum 10 zile pentru bunurile mobile și 30 de zile pentru cele imobile, calculată de la data notificării.
Dreptul de prioritate în cazul terenurilor agricole
Legea nr. 17/2014 stabilește dreptul de prioritate pentru vânzarea terenurilor agricole din extravilan, în beneficiul coproprietarilor, arendașilor, vecinilor și statului român, prin Agenția Națională a Domeniilor Statului.
Legea nr. 175/2020 extinde lista preemptorilor și stabilește ordinea acestora, începând cu coproprietarii și rudele apropiate, până la statul român.
Termenul de exercitare a dreptului de prioritate pentru terenurile agricole este de 45 de zile lucrătoare de la afișarea ofertei de vânzare de către primărie.
Autoritatea locală trebuie să notifice titularii dreptului și să afiseze oferta. În lipsa exercitării acestui drept, poate fi emis un proces-verbal de încheiere a procedurii.
Impactul exercitării dreptului de prioritate
Prin exercitarea dreptului de prioritate, contractul de vânzare devine încheiat între vânzător și preemptor, în condițiile negociate cu terțul, iar contractul cu celălalt cumpărător se consideră anulat.
În cazul vânzării mai multor bunuri pentru un preț unic, preemptorul trebuie să plătească numai partea proporțională aferentă bunului supus prioritar, dacă separarea este posibilă.
