Dosarul Cocaină la Marea Neagră aflat de 5 ani în camera preliminară: cine tergiversează investigarea corupției, criminalității organizate și traficului de droguri?

Procedura camerei preliminare – în care instanțele analizează aspecte procedurale înaintea începerii judecății pe fond – ar trebui să dureze 60 de zile, conform articolului 343 din Codul de procedură penală. Camera preliminară poate fi considerată, pe drept cuvânt, un adevărat „filtru” care elimină eventualele erori de natură procesuală înainte de începerea efectivă a procesului. Totuși, dosare „grele” din România rămân, din cauza unor motive încă neelucidate, în camera preliminară și nu se dispune judecarea cauzelor respective pe fond.

• Desigur, odată cu trecerea anilor apar întrebări fără răspuns și cele mai mari semne de întrebare sunt legate de tergiversarea dosarelor „grele” care, la momentul inițierii, reprezentau adevărate „bombe”.
• Obiectivele camerei preliminare includ verificarea legalității actelor de urmărire penală, confirmarea competenței și legalității sesizării instanței, excluderea probelor obținute prin mijloace ilegale, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate.

Unul dintre dosarele de trafic internațional de droguri, aflat încă în procedura de cameră preliminară – atenție, după 6 ani! – este „Cocaína la Marea Neagră”.

Advertisement

„Tactici utilizate pentru amânarea cazului”

Acest dosar complex al DIICOT a fost depus pentru judecată în data de 13 iulie 2020, la Tribunalul București. Însă, potrivit surselor Gândul, cauza a fost transferată și rămâne în continuare la Tribunalul Tulcea.

„În cazul cocaină de la Marea Neagră, rechizitoriul a fost întocmit și trimis spre judecare pe 13 iulie 2020, la Tribunalul București. Însă, cauza a fost declinată la Tulcea, unde a și rămas, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din noiembrie 2020. Deși în termen de 60 de zile trebuia ca judecătorul să se pronunțe pe legalitatea sesizării instanței, nu s-a făcut-o”,, au declarat surse judiciare pentru Gândul.

Aceste surse au mai menționat că cauza, la Tribunalul Tulcea, a fost repartizată judecătoarei Elena Simion, cu o experiență limitată.

„La tribunalul din Tulcea, cauza i-a fost repartizată judecătoarei Elena Simion, care avea doar un an și două luni de experiență ca magistrat, provenind din avocatură. Când i-a fost repartizat dosarul, Elena Simion avea trei luni de când când venise la Tribunalul Tulcea. A urmat o serie de amânări procesuale, inclusiv din cauza unor probleme legate de trimiterile rechizitoriului unui suspect aflat în închisoare în Sao Paolo, cu traducător lipsă, anumite înrolări sau măsuri de procedură..

O cronologie impresionantă a amânărilor

• 12 februarie 2021 – primul termen de judecată. Procesul a fost amânat din cauza lipsei avizelor de citare emise în străinătate pentru doi dintre inculpați din Spania, precum și pentru un suspect român care nu fusesese citat la adresa corectă.
• 11 iunie 2021 – o nouă amânare. La cererea procurorului, rechizitoriul trebuie comunicat lui Nasrallah, aflat într-un penitenciar din São Paulo, precum și altor trei inculpați din Spania.
• 26 noiembrie 2021 – o altă amânare. În sala de judecată s-au prezentat doi polițiști, șase români implicați și trei inculpați din Spania: Jesus Calero, Juan Sabater și Rostyslav Kirnos. Procesul a fost suspendat din cauza lipsei serviciului de interpretare în limba spaniolă.
• 8 aprilie 2022 – instanța aprobă o nouă amânare. Apărătorul lui Rostyslav Kirnos a anunțat că acesta s-a înrolat în armata ucraineană și a solicitat amânarea cauzei, având în vedere și faptului că un alt inculpat ar fi suspect de COVID-19.
• 16 septembrie 2022 – pentru a-i putea comunica rechizitoriul lui Nasrallah, dosarul a fost programat pentru un nou termen, traducerea în limba arabă fiind finalizată.
• 31 martie 2023 – alte amânări. Un inculpat român susține că nu a primit rechizitoriul la adresa sa din Guadalajara; i s-a înmânat o copie, iar avocatul solicită un nou termen pentru studierea documentului.
• 25 august 2023 – absență de procedură pentru Nasrallah, deoarece de la penitenciarul din São Paulo nu s-a mai primit dovada citării lui pentru termen.

Povestea dosarului „Cocaína la Marea Neagră”. DIICOT: „90% puritate”

Deși Codul de Procedură Penală prevede clar că termenul maxim pentru camera preliminară este de 60 de zile de la înregistrarea cauzei, au trecut deja 5 ani, iar procesul nu se mișcă.

Este necesar să menționăm că același Cod de Procedură Penală nu impune sancțiuni pentru magistrații care încalcă legislația.

„De fapt, camera preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, se extinde pe patru-cinci ani în anumite cazuri, ceea ce este total anormal. Este nevoie urgentă de modificare legislativă, pe care o strigăm public, dar care nu pare să intereseze pe nimeni”, a declarat procurorul Claudiu Sandu în interviul de la TVR Info, vara lui 2025.

• Pe 20 martie 2019, procurorii DIICOT Tulcea au fost sesizați despre o situație în care, pe raza unei localități din județ, dintr-o dubiță înmatriculată în România s-a pierdut un pachet de circa un kilogram de cocaină, în timpul manipulării.
• Analiza fizico-chimică efectuată în laborator a arătat că puritatea cocainei din acel pachet era de 90%.

Investigațiile au dus la descoperirea a aproape o tonă de cocaină, ascunsă într-o barcă aflată pe litoralul Mării Negre, la Sfântu Gheorghe.

Șeful DIICOT: „Descoperirea acestei cantități de cocaină a fost rezultatul unei ample anchete”

În dimineața zilei de vineri, 22 martie, pe suprafața Mării Negre, în zona Sfântu Gheorghe, a fost găsită o barcă răsturnată.

Atât pe mal, cât și în ambarcațiune au fost găsite mai multe pachete învelite în cauciuc, asemănătoare din punct de vedere logo și mod de ambalare cu cel depistat anterior.

„Ambarcațiunea, înmatriculată în România, avea un orificiu în zona chilei și era situată în zona de plajă. Răsturnarea acesteia a fost accidentală, iar descoperirea cantității de cocaină a fost rezultatul unei ample anchete”, a declarat atunci Felix Bănilă, șeful DIICOT.

Potrivit lui, întreaga captură, care aproape atingea o tonă, avea o puritate de 90%, ceea ce permitea combinarea cu alte substanțe și putea avea o valoare de peste 300 milioane de euro pe piața drogurilor.

Conform anchetatorilor, cocaina din această captură provenea din America de Sud. Inițial, doi bărbați de naționalitate sârbă au fost reținuți în acest caz.

Adrian Lambrino, șeful Direcției de Combatere a Criminalității Organizate

El a precizat că drogurile, descoperite în cazul de pe litoral, proveneau din America de Sud și erau transportate pe mare în România.

Aceasta a fost cea mai importantă captură de droguri din România în ultimii ani.

„Este cea mai mare captură de droguri realizată în România în ultimii ani, precedenta fiind de 2,6 tone de cocaină, în 2016, și de o tonă în 2009, la Constanța.

• Se continuă activități intensive de cooperare internațională cu structurile de profil din Serbia.
• Analizele fizico-chimice, efectuate de cinci specialiști ai laboratoarelor din Constanța și București, au arătat că în substanța analizată se detectează doar cocaină, cu o concentrație de 90%.
• În probele de pe stradă, această cocaină poate fi amplificată cu diluanți sau aditivi pentru a crește volumul și potența efectele.

Printre acești aditivi putem enumera paracetamolul, glucoza sau glucitolul, a explicat Lambrino.

„Cocaină la Marea Neagră”, operațiunea „Grimm Brothers”. 16 persoane cercetate în dosar

În iulie 2020, DIICOT a anunțat că 16 persoane au fost deferite justiției în acest caz, iar cantitatea de cocaină din România era de aproximativ trei tone.

Cele 16 persoane au fost acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat, susținere a acestuia, trafic internațional de droguri de mare risc, trafic ilegal, dare și luare de mită, precum și fals în declarații (mai multe detalii AICI).

• Procurorii au subliniat că în cadrul operațiunii „Grimm Brothers” a fost investigată o rețea implicată în transportul de droguri de mare risc pe mare, până în apele românești din Marea Neagră și Delta Dunării, cu destinație spre Balcanii de Vest și Europa de Vest, inclusiv Olanda, Belgia și Spania.

Cocaina, adusă de un libanez din Brazilia, numit „Sheik-ul”

Gruparea a fost formată între ianuarie și martie 2019 pentru a transfera cocaină din Brazilia, Portul Belem, furnizată de un libanez domiciliat în Brazilia, cunoscut ca „Sheik-ul”.

• Ulterior, cocaina urma să fie extrasă din apele Mării Negre și distribuită persoanelor implicate în infrastructură pentru transportul către țări din Europa de Vest și Balcanii de Vest, pentru a fi vândută pe piețele europene.

Rechizitoriul susține că drogurile au fost colectate de „Sheik” din țări producătoare din America de Sud (Bolivia, Columbia, Peru), și trimise în România pentru a fi disimulate și transbordate cu ajutorul grupării Balkans Cartel, condusă de un spaniol numit „Șeful”, care a contactat celulele organizate să recupereze și să transporte marfa. Între participanți se numără cetățeni spanioli și români.

„Din probe rezultă că prima navă a încărcat în Portul Belem – Brazilia, pe 09.02.2019, și a plecat spre Constanța, transportând în total 3 tone cocaină, destinată Europei și României. Plasarea cocainei a fost asigurată de o persoană aflată în strânsă legătură cu inculpatul N.J.N.E., cunoscut ca SHEIK-UL”, conform rechizitoriului.

• „Drogurile de mare risc au fost transportate din America de Sud către România pe cale maritimă, fiind aruncate în apele Mării Negre, în mod special ambalate și echipate cu veste de salvare pentru plutire.
• „Unele pachete, de aproximativ 1 kg, au fost recuperate din apele teritoriale ale Mării Negre, ambalate în genți de voiaj și rucsacuri”, transmiteau procurorii.
• „Autorii au închiriat spații, autovehicule, au achiziționat bărci de mare viteză, autoturisme, echipamente pentru manipularea drugurilor (telefoane mobile, cartele sim, stații de emisie-recepție, anvelope speciale pentru deplasare pe nisip, sacoși și ferăstrău electric) și au desfășurat activități pentru manipularea și transportul drogurilor de mare risc”, au precizat anchetatorii DIICOT.

După 5 ani de la începutul procedurii, Tribunalul Tulcea retrimite dosarul la DIICOT: „Vicii procedurale”

Au trecut cinci ani de la descoperirea drogurilor pe litoralul românesc, iar dosarul rămâne în continuare în etapa camerei preliminare.

În 2025, magistrații de la Tribunalul Tulcea au returnat dosarul către DIICOT, invocând presupuse vicii de procedură.

„Soluția pe scurt: (…) Restituie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală cauza privind inculpații: Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Șugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius- Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rostyslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Șugar Bogdan-Alin, Bobîrnea Costinel Tudorel, Popaene Constantin Cătălin, trimiși în judecată prin rechizitoriul din 13.07.2020 (în dosarul nr. 1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organiziată și Terorism – Structura Centrală), din cauza neregularităților rechizitoriului constatate prin încheierea din 23.10.2024, care au condus la imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății”, au decis judecătorii.