Datoria publică a României a atins nivelul de 1.095 miliarde de lei, echivalentul a 59% din Produsul Intern Brut estimat la 1.860 miliarde de lei pentru anul 2025. Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor indică faptul că în primele nouă luni ale anului 2025, cele mai recente date disponibile, guvernele conduse de Ciolacu, Predoiu și Bolojan au acumulat peste 130 de miliarde de lei în datorii publice.
Astfel, povara datoriei publice a României a depășit 200 de miliarde de euro în anul 2025, constituind o premieră în istoria țării. Datele de la Ministerul Finanțelor sunt valabile doar până în septembrie 2025, ceea ce sugerează clar că până la finalul anului nivelul datoriei a continuat să crească.
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice. 
Dintre totalul datoriei, 504 miliarde de lei sunt în monedă națională, reprezentând fie titluri de stat emise pentru populație, fie împrumuturi contractate de la instituțiile financiare din România. De asemenea, România deține împrumuturi în euro în valoare de 478 miliarde de lei și în dolari în valoare de 110 miliarde de lei. Restul pachetului de datorii este denominat în alte valute.
Datorii în valoare de 25 de miliarde de lei aparțin administrației publice locale, în timp ce restul provine din sectorul central al administrației publice.
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
De asemenea, datoria publică externă a României se cifra la 557 miliarde de lei, în timp ce datoria internă, formată din contracte ale băncilor locale și ale persoanelor fizice din programele Fidelis și Tezaur, ajunge la 539 miliarde de lei.
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Datoria publică se apropie de limita critică
Nivelul datoriei guvernamentale a atins aproape 60% din PIB, o valoare critică conform criteriilor de stabilitate financiară asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit acestor standarde, nivelul datoriei publice nu trebuie să depășească 60% din PIB. În schimb, multe țări din Europa înregistrează datorii publice semnificativ mai mari, precum Grecia cu 150%, Italia cu 138% și Franța cu 116% din PIB.
Deși nivelul datoriei publice din România este relativ redus comparativ cu alte state europene, economiștii susțineau anterior crizei din 2020 că o economie precum cea a României nu ar putea susține o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Însă, odată cu criza pandemică, modelele economice s-au modificat, iar inflația a devenit mai puțin alarmantă.
Conform teoriilor economice, îndatorarea poate fi benefică dacă generează venituri în viitor, prin investiții. În schimb, dacă cheltuielile publice se direcționează către plăți fixe, precum salarii, pensii sau bunuri și servicii, deficitul bugetar și datoria publică pot deveni surse de presiune economică și pot duce la creșteri de taxe.
RECOMANDAREA AUTORULUI
