Trecerea Bulgariei la moneda euro, inițial considerată o operațiune tehnică simplă, a evidențiat vulnerabilitățile sistemului și a ridicat semne de întrebare privind capacitatea statului de a supraveghea piața. Deși autoritățile au prezentat procesul de tranziție ca fiind un pas decisiv spre integrarea economică, Bulgaria se confruntă acum cu creșteri rapide ale prețurilor și cu slăbiciuni ale instituțiilor statului în gestionarea acestui schimbament.
De la 1 ianuarie, Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat membru în zona euro. Adeziunea la „uniunea monetară” a adus provocări, în condițiile în care, în prima săptămână de la adoptarea monedei, au apărut numeroase cazuri în care prețurile nu au evoluat conform conversiei oficiale, ci au crescut brusc, iar comercianții și consumatorii au fost luați prin surprindere de aceste schimbări. Bulgarii reclamă acum că pâinea, aliment de bază pentru majoritatea națiunilor, a înregistrat o majorare de 33% în doar 48 de ore. Astfel, o pâine care costa 0,89 leva (0,46 euro) pe 31 decembrie, a ajuns pe 2 ianuarie să coste 1,19 leva (0,61 euro). Aceste fluctuații nu pot fi justificate prin costurile logistice, de muncă sau materiilor prime și indică o creștere semnificativă și inexplicabilă a prețurilor.
Cum au resimțit Germania și Italia „ajustările temporare”
Fenomenul actual din Bulgaria nu este singular pentru alte țări europene. În Germania, de exemplu, adoptarea euro în 2002 a generat termenul „Teuro”, care exprima percepția publicului că mici creșteri de preț, inițial prezentate ca ajustări tehnice, au condus în final la o creștere generalizată a costului vieții. Situația a fost resimțită și de Italia, unde schimbarea de monedă a rămas în memoria colectivă datorită creșterilor de preț la cafea, paste sau servicii esențiale. Pentru Bulgaria, situația actuală este amplificată de amintirea crizei financiare din 1996-1997, când cetățenii au învățat că perioadele de tranziție pot fi dificil de gestionat. În prezent, bulgarii retrăiesc perioada reformelor întârziate și a regulilor neaplicate corect, deoarece ajustările la nivelul prețurilor depășesc simpla conversie valutară de la leva la euro. 
Practici din sectorul public care reflectă oportunismul privat
Trecerea de la leva la euro nu a fost exploatată exclusiv de sectorul privat, ci și de autoritățile statului, care au facilitat creșterea prețurilor în timp ce cetățenii se aflau în stare de confuzie. În Sofia, spre exemplu, taxele de parcare au crescut de la 2 leva/oră (1,02 euro) la 2 euro (3,91 leva), echivalentul unei dublări a tarifelor, explicată prin adoptarea noii monede. În plus, situația s-a repetat și în cazul monopolurilor de stat, cum ar fi sectorul agricol, care au crescut taxele pentru servicii. Prețul certificatelor funciare a crescut de la 15 leva (7,67 euro) la 48,90 leva (25 euro), iar extrasele și duplicatele s-au majorat de la 20 leva (10,23 euro) la 25 euro (48,90 leva). În aceste contexte, euro devine mai mult o monedă nouă și un pretext administrativ pentru majorări de prețuri nejustificate.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Intrarea Bulgariei în zona euro a generat provocări pentru comercianți și consumatori: „E o situație dificilă, nu avem euro pentru rest”
Euro, dar la vecini. Cum afectează pe români aderarea Bulgariei la zona euro. Pentru publicație, economistul Cristian Socol explică implicațiile schimbărilor.
