Bulgaria a devenit oficial, din 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a adoptat moneda euro. Cu toate acestea, țara vecină a fost precedată, în ianuarie 2023, de Croația, țară din fosta Iugoslavie, cu o economie puternic dependentă de turism, considerată un succes în procesul de trecere la euro. Dar ce se întâmplă cu România? În ce interval de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a adopta moneda euro?
România a ratat o oportunitate majoră în 2015, ce ne-ar fi putut scuti de actuala austeritate, afirmă experții. Potrivit economiștilor, decidenții nu dispun de resursele obiective necesare – din cauza indicatorilor crizei economice – și nici nu manifestă deocamdată interesul de a accelera implementarea procesului de adoptare a euro, deși economia națională ar avea numai de câștigat. Cetățenii ar beneficia de credite de trei ori mai accesibile, similare cu cele din Bulgaria. În plus, așa cum s-a întâmplat în Ungaria, Bulgaria ar putea atrage investitori strategici, eliminând astfel potențiali parteneri importanți.
Scenariul cel mai optimist plasează posibilitatea aderării la moneda euro în anul 2028.
Impactul lirei euro asupra Bulgariei și creșterea prețurilor
Conform publicației Gândul, trecerea la euro a adus provocări semnificative în Bulgaria. Deși anunțul a fost făcut din timp, intrarea în vigoare din 1 ianuarie 2026 a surprins comercianții nepregătiți și populația obișnuită din Bulgaria.
Clienților care au dorit să plătească în euro li s-a indicat să utilizeze leva sau au primit restul în moneda bulgară tradițională. De asemenea, mulți s-au plâns de modificări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro.
Sursa foto: Profimedia
Evoluția impresionantă a economiei croate după trecerea la euro în 2023
Exact acum trei ani, la 1 ianuarie 2023, Croația a adoptat oficial moneda euro. Tot în 2023, populația s-a bucurat de aderarea la Spațiul Schengen, după o decadă de la integrarea în Uniunea Europeană.
Catedrala din Zagreb / foto: Envato
Moneda croată kuna, introdusă în anii ’90 după obținerea independenței, a fost înlocuită cu euro. Inițial sceptici, croații au constatat ulterior că adoptarea euro a impulsionat intens turismul, sector cu o contribuție majoră la PIB-ul țării.
Asemenea Bulgariei, în faza inițială a adoptării euro, prețurile de pe raft au crescut.
Adrian Negrescu: Trecerea la euro stimulează prosperitatea. Bulgarii vor putea accesa credite de trei ori mai ieftine decât românii
Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu susține că aderarea Bulgariei la euro reprezintă o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine.
- Trecerea la euro ar fi avantajoasă și pentru România, însă în prezent nu îndeplinim condițiile de convergență, din cauza inflației ridicate și a crizei economice persistente, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România ar putea face pasul spre euro în 2028.
- De asemenea, politicienii noștri nu doresc să accelereze această tranziție, fiind mai interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Potrivit economistului, creșterea temporară a prețurilor în Bulgaria este doar o etapă tranzitorie ce va fi depășită. Pe termen mediu și lung, economia bulgară se va bucura de beneficii, precum ieftinirea creditelor, stabilitate economică și atragerea investițiilor strategice ale multinaționalelor.
Trecerea la euro va favoriza prosperitatea generală, permițând bulgarilor să acceseze locuri de muncă mai bine plătite, atrăgând investitori, și oferind credite de trei ori mai accesibile decât cele din România. De asemenea, stabilitatea fiscală garantată de Banca Centrală Europeană va înlătura surprizele neplăcute legate de taxe și impozite.
România privește cu invidie și dorință către Bulgaria. În ciuda creșterii temporare a prețurilor, aceste scumpiri sunt conjuncturale, care se vor diminua pe măsură ce bulgarii vor adapta la noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să reducă prețurile, pentru a evita pierderea stocurilor, având în vedere puterea de cumpărare redusă a populației.
Bulgaria ne va putea pierde investitori, după modelul Ungariei. Anul 2028, cel mai optimist termen pentru aderare la euro
Economistul menționează că vecinii din sud vor beneficia de credite mai ieftine ca urmare a trecerii la euro, în timp ce România va rămâne cu credite costisitoare. Mai grav, avertizează Negrescu, țara noastră are o nevoie urgentă de investiții strategice și capital străin, care ar putea fi direcționate către Bulgaria. România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe în valoare de miliarde de euro în favoarea Ungariei.
Pe termen mediu și lung, pentru bulgari, perspectivele sunt pozitive: creditele se vor ieftini, iar investițiile și cooperarea economică vor fi stimulate de adoptarea euro, garantând stabilitate și predictibilitate.
România, însă, doar visează la astfel de beneficii. Inflația redusă, taxele scăzute și investițiile străine rămân probleme nerezolvate. În cel mai optimist scenariu, aderarea va putea avea loc abia în 2028, dacă se vor remedia provocările actuale.
„Sunt șanse reduse pentru aderarea României la zona euro”
- Riscul ca România să devină parte a zonei euro este redus. Pașii în direcția îndeplinirii criteriilor de la Maastricht au fost mici. Cel mai optimist scenariu de aderare este în anul 2028-2029, dacă autoritățile vor prioritiza această obiectivare, însă această viziune nu pare să fie în atenția actualei conduceri politice.
- Datoria publică a țării este extrem de mare, iar România împrumută în medie un miliard de euro lunar. 2026 devine un an decisiv pentru economie, iar investitorii ar putea prefera Bulgaria, unde taxele sunt mai mici.
Cristian Păun: România nu ar fi intrat în criză dacă ar fi adoptat euro în trecut. Avea toate condițiile necesare
Profesorul universitar Cristian Păun apreciază aderarea Bulgariei la euro și consideră că România ar fi trebuit să urmeze același drum acum câțiva ani, când îndeplinea toate criteriile de convergență. El amintește că și Bulgaria a avut o inflație de patru cifre, dar a reușit să iasă din criza economică odată cu trecerea la euro.
Expertul menționează că perioada ideală pentru aderare a fost în anul 2015, moment în care România îndeplinea toate cele patru criterii de convergență.
Bulgaria devine membră a Zonei Euro de mâine, finalizând un proces început în anii ’90, după o inflație extrem de ridicată.
Noi, însă, rămânem în afara acestei integrări, observând cu regret evoluția în timp a performanței noastre. În 2014-2015 eram aproape de conținutul criteriilor, dar am ratat această oportunitate din cauza unor ajustări fiscale și a crizei economice.
Îndeplineam condițiile pentru aderare în 2015, dar apoi am amânat pentru momentul ideal în 2017, și în continuare am evitat această pas înainte.
ROEXIT parțial, ca urmare a ratării unei oportunități uriașe
Cristian Păun consideră că pierderile de oportunități de aderare, mai ales în 2015, au condus la un fel de „ROEXIT” parțial, menținând țara la periferia Uniunii Europene, cu o monedă influențată de politici interne sau externe, mult mai inflaționistă decât euro și utilizată pentru finanțarea cheltuielilor publice excesive. De atunci, am amânat de cel puțin cinci ori momentul aderării la euro: în 2014, 2015, 2019, 2024 și cel mai probabil în 2029.
- Criticii de acum și de mai înainte folosesc aceleași argumente, dar adevăratele beneficii ale trecerii la euro sunt: eliminarea cursului de schimb, disciplina financiară și fiscală strictă, investițiile mai invite și eliminarea barierei comerciale care afectează libertățile fundamentale ale integrării europene.
„Dacă am fi trecut la euro în 2015, acum nu am fi în această situație dificilă”
- Dacă am fi trecut atunci la euro, criza actuală, caracterizată de inflație și sărăcie, ar fi fost evitată.