Conform datelor guvernamentale, România colecta doar 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85 %. De asemenea, existau diferențe semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu erau încasate.
Executivul afirmă că măsurile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, au fost amânate în mod repetat. Lipsa deciziilor putea duce la blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, inclusiv plățile din cererile patru și cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul oficial, se subliniază că adoptarea rapidă a actelor normative la sfârșitul anului a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autoritățile locale au avut un interval foarte restrâns pentru actualizarea sistemelor și stabilirea noilor cote. Aceasta explică problemele din primele zile ale anului, inclusiv erori în deciziile de impunere, diferențe între localități și defecțiuni pe platforma ghișeul.ro. Oficialii susțin că sistemele sunt acum actualizate progresiv și că disfuncționalitățile vor fi resolve. 
1. Eliminarea coeficienților de reducere (impact direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu va mai fi redusă cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
- 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
- plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu înălțime peste 3 etaje și peste 8 apartamente).
Astfel, o clădire care anterior beneficia de reduceri majore va fi impozitată aproape de valoarea standard, explicând o creștere de aproximativ 70% față de nivelul anterior.
2. Impact combinat cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a prevăzut:
- valorile de referință actualizate ale bazei impozabile;
- o bază de calcul adaptată la realitatea economică.
3. Creșterea cotei de impozitare de către autoritățile locale (efect multiplicator)
• autoritățile administrației locale pot stabili cotele de impozitare între 0,08% – 0,2% pentru clădirile rezidențiale.
„Resursele financiare rămân la bugetele locale”
În ceea ce privește impactul asupra bugetelor, Guvernul estimează venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, reprezentând o creștere de peste 30% față de anul precedent. Toate aceste fonduri rămân în administrarea autorităților locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și majorată cu aproximativ 70%. Scăderile aplicate anterior pentru construcții vechi au fost eliminate, iar administrațiile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2%, conform propriilor decizii. În anumite cazuri, impactul total poate depăși media menționată, mai ales acolo unde cotele locale erau stabilite la limită.
Contextul aproării măsurilor
Măsurile au fost decise de Guvern pentru a asigura condiționalitatea macroeconomică și pentru a valida jaloanele, însă intrarea în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, a acțiunilor opoziției și a procedurilor legale ulterioare. Aceste evenimente au
Întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrare în vigoare, a generat modificări suplimentare care le-au permis autorităților locale să emite hotărârile de consiliu pentru stabilirea cotelor și elementelor locale, reducând timpul pentru transparență și decizie. Această agendă comprimată a diminuat perioada de pregătire și a condus la sincope în implementare, manifestate prin erori de calcul, diferențe între UAT-uri și probleme în platforma ghișeul.ro.
În prezent, autoritățile statului depun eforturi pentru remedierea acestor disfuncționalități, se arată în document.
Taxe mai mari pentru vehiculele mai vechi
În domeniul auto, sistemul rămâne legat de cilindree, însă valorile se diferențiază în funcție de norma de poluare. Vehiculele mai vechi vor plăti mai mult, în timp ce cele cu emisii scăzute vor avea creșteri moderate. Pentru mașinile hibride, bonificațiile sunt aplicate doar dacă emisiile sunt sub 50 g CO₂ pe km, conform cerințelor UE.
Astfel, vehiculele mai vechi suportă taxe mai mari, în timp ce modelele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de impozite reduse sau creșteri minime. Diferențierea se bazează pe criterii obiective, armonizate european și ușor de verificat, fiind compatibilă cu angajamentele asumate în PNRR.
Astfel, sistemul fiscal transmite un mesaj clar, urmăresc internalizarea costurilor de mediu și promovarea vehiculelor mai ecologice, fără introducerea unor taxe noi și fără riscuri administrative.
Despre impozitarea vehiculelor hibride – Comisia a clarificat că diferențierea exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, fiind necesară ajustarea criteriilor în funcție de nivelul de emisii CO₂. Jalonul M59, conform Comisiei, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria „vehicul hibrid” singular nu este suficientă; trebuie să fie sub 50 g/km CO₂ pentru a beneficia de facilități.
Guvernul afirmă că această inițiativă consolidează autonomia locală, aduce venituri mai mari comunităților și respectă angajamentele față de Uniunea Europeană.
Ceea ce pare că încă nu a fost înțeles de Guvern, este că, deși România avea un nivel mai scăzut de impozitare, diferența de venituri medii dintre țările cu impozitare ridicată, precum Franța, Spania, Grecia, Țările Nordice, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri net superioare), a justificat această variabilitate majoră.
De remarcat că Germania are o participare semnificativ mai mică, de 1%, comparativ cu 3,7%, 3,2%, 2,5% sau 2,7%, valorile celorlalte națiuni menționate.
