Guvernul oferă explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoritățile locale și-au exprimat nemulțumirea față de creșterea impozitelor locale impusă de Executiv începând cu 1 ianuarie. Guvernul estimează că veniturile vor crește cu 30%, comparativ cu anul anterior, ca urmare a majorării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, fiind preconizat o sumă suplimentară de colectare de 3,7 miliarde de lei la buget.
„Aplicarea noilor valorile ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere prognozată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, ceea ce reprezintă peste 30% față de 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autovehicule/mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, anunță Guvernul Bolojan, într-un comunicat emis duminică.
Executivul menționează că „sumele din impozitele și taxele locale rămân în administrațiile locale, bugetul de stat neputând asigura transferurile suplimentare din cauza deficitului bugetar”. 
„Majorarea medie estimată pentru impozitele pe proprietate este de 70%-80%, însă în anumite cazuri punctuale pot apărea variații. Creșterea poate depăși această medie de aproximativ 70% (în plus față de baza de impozitare), ca urmare a efectului cumulativ al eliminării reducerilor pentru vechime, tipul clădirii, actualizării bazei de impozitare și majorării cotei stabilite de autoritatea locală, mai ales acolo unde cota era anterior la nivel minim”, precizează oficialii Guvernului.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
Pentru clădiri și terenuri, actualizarea bazei de impozitare elimină utilizarea valorilor istorice sau depășite, care nu mai reflectau situația economică actuală.
„Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară înainte de trecerea la impozitarea la valoarea de piață, începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, echivalent cu aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist pentru construcție, pentru o locuință standard, fără teren, TVA sau marjă de profit a dezvoltatorului, fiind utilizat ca referință tehnică pentru etapa tranzitorie, până la adoptarea impozitării după valoarea de piață. Aceste măsuri sunt tranzitorii, până la implementarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și trecerea la impozitarea la valoarea de piață pentru persoanele fizice, estimată pentru 1 ianuarie 2027”, explică Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Impozitarea autovehiculelor
Mai mult, sistemul de impozitare a autovehiculelor este construit „pe baza unui criteriu administrativ stabil și simplu, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cmc”.
„Acest sistem, folosit în mod tradițional, a fost păstrat pentru continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivel local. Autoritățile au adaptat software-urile pentru aceste tipuri de calcule, iar în cadrul reformei din PNRR M59, nu s-au făcut modificări în arhitectura sistemului, ci doar s-au diferențiat valorile pentru fiecare fracțiune de 200 cmc, în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul ecologic diferit. Vehiculele conforme cu norme Euro mai vechi suportă valori mai mari, în timp ce cele Euro recente beneficiază de valori reduse sau creșteri moderate. Această diferențiere se bazează pe criterii obiective și armonizate european, fiind compatibilă cu politica publică definită prin PNRR, urmărind internalizarea costului de mediu, fără a introduce taxe suplimentare sau risc administrativ”, precizează autoritățile.
De ce se majorează impozitele pentru autovehiculele hibride
Referitor la impozitarea autoturismelor hibride, comunicatul oficial afirmă că, dinspre Comisia Europeană, s-a clarificat că diferențierea strict pe baza categoriei „hibrid” nu este suficientă, fiind necesară ajustarea criteriilor în funcție de pragul de emisii CO2 pentru validarea jalonului din PNRR.
„Jalonul M59, conform CE, vizează internalizarea impactului asupra mediului și orientarea fiscalității spre emisii reale. Astfel, categoria generică «vehicul hibrid» nu este acceptată ca indicator pentru emisii scăzute, fiind nevoie ca nivelul de emisii să fie sub 50 g/km CO2”, se menționează în comunicat.
De ce încasările sunt reduse și de ce nu s-au actualizat cu rata inflației
„Reforma impozitării proprietăților era necesară. România avea printre cele mai scăzute pondere a veniturilor din impozitele pe proprietate în UE, doar 0,55% din PIB față de media europeană de 1,85%. Existau diferențe majore de impozitare între localități, iar valoarea impozitelor nu reflecta valoarea de piață a locuințelor pentru persoanele fizice. Gradul de încasare era scăzut, iar impozitele nu țineau pasul cu inflația. Peste o treime din impozite nu erau colectate, generând pierderi importante pentru bugetele locale, inegalități între contribuabili, reducerea performanței administrative și creșterea transferurilor de la bugetul național. Nu mai puteam continua așa”, explică Guvernul.
Potrivit oficialilor, reforma a fost asumată încă din 2021-2022, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și în Planul fiscal pe termen mediu. Decizia a fost amânată în trecut, din cauza lipsei asumării, punând în pericol accesarea fondurilor europene și încasarea sumelor din PNRR, precum și agravând problemele în administrația locală și dezechilibrele bugetare.
„Deși au fost lansate discuții despre impozitarea la valoarea de piață a imobilelor încă din anii anteriori, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Lipsa asumării a generat riscuri pentru fondurile europene, precum și pentru încasarea sumelor din PNRR (cereri de plată 4 și 5, între 300 și 500 milioane de euro), precum și dezechilibre bugetare”, avertizează oficialii.
Guvernul explică că aceste măsuri au fost decise pentru a îndeplini condiționalitatea macroeconomică și a valida jaloanele, însă implementarea a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale și a opoziției. Aceste situații au dus la întârzierea depunerii cererilor de plată și la confiscarea fondurilor europene.
„Adoptarea actului normativ în decembrie 2025, cu un timp redus pentru intrarea în vigoare, a necesitat modificări legislative rapide pentru autoritățile locale, conducând la probleme în implementare și disfuncții tehnice. În prezent, sunt în curs de remediere aceste disfuncționalități”, precizează Guvernul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ciolacu critică Guvernul Bolojan: „Felicitări pentru bugetul pe 2025! Suntem în 9 ianuarie și nu avem încă buget pentru 2026”
Premierul Bolojan evidențiază dezvoltarea: „Cum am reușit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort susținut”
