La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului precedent, raportul dintre datoria brută a statului și PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere față de 87,7%, la finalul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, indicatorul a crescut de la 81,5% la 81,9%. În 2026, Europa pare să se confrunte cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. Totodată, estimările economiștilor indică faptul că statele din blocul comunitar vor continua să se lupte cu dificultăți fiscale generate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli.
Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează
Definiția din manualele de economie menționează că datoria publică a unei națiuni reprezintă totalul sumelor împrumutate de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru acoperirea deficitului bugetar și finanțarea investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a evalua nivelul de îndatorare. În termeni simpli, datorie publică se referă la gradul de îndatorare al unui stat față de terți, cum ar fi persoane fizice, instituții financiare, companii, din țară sau din străinătate, care au achiziționat obligațiuni emise de stat pentru acoperirea necesităților financiare ale țării.
Statele cu cele mai ridicate datorii publice sunt situate în sudul Europei, în timp ce țările nordice și cele din est mențin rate mai scăzute ale îndatorării.
Conform celor mai recente informații publicate de Eurostat, cele mai mari niveluri ale datoriei publice în UE au fost înregistrate de Grecia (151,2%), Italia (138,3%), Franța (115,8%), Belgia (106,2%) și Spania (103,4%). În schimb, cele mai scăzute valori s-au înregistrat în Estonia (23,2%), Luxemburg (25,1%), Bulgaria (26,3%) și Danemarca (29,7%). În cazul României, datoria publică a atins valoarea de 1.095 miliarde lei, reprezentând 59% din PIB.
Sursa: Eurostat
Factorii ce influențează creșterea datoriei publice
Expansiunea datoriei publice în statele membre ale Uniunii Europene este influențată de mai mulți factori. Deficitele bugetare semnificative determină guvernele să se împrumute constant, crescând astfel nivelul datoriei. De asemenea, majorarea ratelor dobânzilor, cheltuielile pentru apărare în contextul tensiunilor geopolitice și presiunile demografice exercită o presiune considerabilă asupra economiilor.
Mai mult, diferențele în ritmul de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol esențial în gradul de îndatorare, întrucât unele țări reușesc să reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce economiile mai fragile rămân vulnerabile.
Datoria României se apropie de limita impusă de UE
În contextul european, datoria publică a României a atins valoarea de 1.095 miliarde lei, echivalentul a 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică faptul că, în primele 9 luni ale anului precedent, datoria națională a crescut cu 130 miliarde lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns aproape de pragul de 60%, stabilit ca limită de stabilitate în cadrul aderării la Uniunea Europeană.
Sursa: Eurostat
Comparativ, nivelul de îndatorare al României este similar cu cel al Poloniei, cu 57% din PIB, în timp ce vecinii maghiari au depășit pragul de 60%, iar Bulgaria rămâne una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu sub 30% din PIB. Totuși, există state precum Grecia, Italia și Franța care au rate ale datoriei semnificativ peste limita maximă admisă.
Sursa: Ministerul Finanțelor
Chiar dacă datoria publică a României este mai redusă comparativ cu alte state europene, analistii avertizează, până la declanșarea pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul actual de aproximativ 60% din PIB reprezintă o provocare pentru autorități în reducerea deficitului bugetar și susținerea creșterii economice.
Pentru anul 2026, rămâne de observat dacă datoria publică va genera venituri viitoare sau dacă cheltuielile publice vor continua în formatul tradițional cu plăți fixe.
Recomandarea autorului
Cea mai recentă evaluare a FMI indică o creștere rapidă a datoriei globale, ce va depăși 100% din PIB. Cum se poziționează România în această situație
De la faliment la decizii strategice: modul în care Grecia a devenit lider în Eurogrup, în timp ce România continuă să se confrunte cu inflație și măsuri de austeritate
