Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi discuții cu viceprim-miniștrii privind bugetul național. Bugetul pentru 2026 se află în întârziere, deși trebuia finalizat până în noiembrie anul trecut, pentru a permite României să înceapă noul an cu un proiect de buget aprobat de Parlament. Cuantumul bugetului este fundamentat pe evoluția economiei, nivelul salariilor și inflație, iar în construcția bugetului pentru acest an, guvernul Bolojan a inclus și majorări fiscale, un factor esențial în influențarea veniturilor.
Anul 2025 s-a încheiat fără aprobare a bugetului pentru noul exercițiu și cu reforme amânate din cauza dezbaterilor intense în coaliție. Pentru urgentarea procesului, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei cinci viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta cele mai importante priorități ale guvernului. Proiectul de buget național reprezintă prioritatea principală la începutul anului, mai ales că guvernul nu a respectat Legea privind finanțele publice, care stipula că bugetul trebuie aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Astfel, România a intrat în noul an fără un buget, însoțit de creșteri fiscale locale care au generat reacții negative din partea cetățenilor.
Pe lângă discuțiile despre bugetul României, Bolojan și cei cinci viceprim-miniștri au abordat și subiecte legate de reforma administrației și a companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în săptămânile următoare ce soartă vor avea cele mai problematice societăți, dacă vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Situația nu este favorabilă pentru companii mari precum Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost extrem de mari în ultimii ani.
Bugetul pentru 2026 va fi elaborat în funcție de evoluția PIB-ului, care este estimată a fi semnificativ mai mare față de anul precedent. Conform prognozei emise de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, economia României va depăși 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul de 1.909 miliarde de lei în 2025 și anticipate pentru 2026, de 2.045 miliarde de lei, va fi de aproximativ 7%, cu o marjă de eroare de circa 3%, ceea ce sugerează o creștere totală a veniturilor fiscale de până la 10% în 2026 față de 2025.
Formularea bugetului public are în vedere indicatorii macroeconomici, precum inflația, creșterea economică, salariul mediu net, dar și măsurile guvernamentale menite să atragă mai multe resurse financiare sau să reducă cheltuielile publice.
Conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul României ar urma să atingă 2.045 miliarde de lei, cu o creștere reală de doar 1%. Inflația, principalul obstacol al economiei, este estimată a scădea la 6,5%, în timp ce cursul de schimb mediu va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului de la sfârșitul anului 2026 ar sta la 3,4%, similara cu cea din 2025, iar numărul salariaților ar putea ușor să scadă, de la 5,468 milioane la 5,466 milioane. Salariul mediu net lunar s-ar putea majora de la 5.263 lei în 2025 la 5.555 lei.
De asemenea, autoritățile au transmis explicații cu privire la nemulțumirile generate de creșterea taxe și impozite de la 1 ianuarie. Se estimează că veniturile vor depăși cu 30% cele din anul anterior datorită majorării taxelor pe proprietăți, terenuri și autovehicule. Contribuțiile în plus estimative pentru bugetul de stat sunt de circa 3,7 miliarde de lei.
„Implementarea noilor cote ale impozitelor pe proprietate estimază o creștere a veniturilor din aceste surse cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, depășind cu peste 30% nivelul din 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autovehicule / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Executivul Bolojan justifică majorările fiscale locale, menționând că erau cele mai mici din Europa. Se speră ca în 2026 să adune cu 4 miliarde de lei mai mult la buget.
Guvernul Bolojan anunță perspective favorabile: PIB-ul României va depăși pragul de 2.000 de miliarde de lei în 2026.
