Povestea tradițională a „plecatului în căutarea unui trai mai bun” pare să se inverseze în prezent. Românii care au ales să muncească în străinătate manifestă dorința de a reveni în țară după ce s-au confruntat cu creșteri rapide ale costurilor de trai. Prețurile pentru chirii, alimente, energie și sănătate continuă să escaladeze în toate țările din Vest, în timp ce veniturile majorității migranților rămân neschimbate sau insuficiente pentru o viață mai comfortable. În plus față de costurile ridicate, există un motiv solid pentru întoarcere. Economia României a avut o creștere semnificativă cu salarii mai competitive, rate de șomaj scăzute și locuințe la prețuri mai accesibile.
Pe lângă cheltuielile pentru trai, avantajele și dezavantajele, un factor neoficial care influențează decizia românilor de a reveni din străinătate este discriminarea. Mulți români reclamă că se confruntă cu discriminare atât în mediul de muncă, cât și în accesarea serviciilor sociale. În al doilea caz, mai mulți beneficiari de ajutoare sociale primesc ulterior notificări pentru restituirea fondurilor, uneori majorate. Pentru mulți, România devine o alternativă reală, nu o întoarcere forțată, în timp ce plecarea persoanelor active din sectoare precum servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail devine o presiune resimțită în lipsa forței de muncă sau în creșterea costurilor pentru angajatori.
Fenomenul returului românilor în țară s-a amplificat în perioada iunie 2024 – iunie 2025, când peste 37.000 de persoane au părăsit Regatul Unit, conform celor mai recente statistici. Naționalitățile cu cele mai mari plecări din Marea Britanie sunt românii, polonezii și bulgarii, urmând italianilor, spaniolilor, portughezilor și francezilor. Ca urmare a plecărilor în masă, Marea Britanie și-a pierdut imaginea ca centru de muncă și trai așa cum a fost perceput anterior de mulți europeni.
Costurile chiriei, facturile la energie și cheltuielile zilnice surprind românii din diaspora
Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de românii din străinătate este cheltuielile pentru locuințe. În marile orașe europene, chiria medie pentru un apartament cu două camere a ajuns la niveluri dificil de suportat chiar și pentru angajații cu normă întreagă sau pentru cei cu un al doilea job. În 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere în Berlin variază între 1.200 și 2.200 de euro lunar, conform datelor publicate de investropa. Situația nu este diferită nici pentru alte metropole europene. În Paris, chiria depășește 1.800 de euro, iar în Amsterdam sau Londra, prețurile ajung la peste 2.900 de euro pe lună. În România, însă, costurile locuințelor sunt mult mai modeste. În orașe precum București, Cluj sau Brașov, chiria pentru un apartament cu două camere nu depășește în mod obișnuit 500 de euro pe lună.
Pe lângă cheltuielile cu chiria, creșterea prețurilor la alimente și energie în țările occidentale exercită o presiune considerabilă asupra bugetelor românilor. În ultimii ani, prețurile pentru alimentele de bază au crescut în Germania, Franța, Olanda și Regatul Unit, iar costurile pentru energia electrică au rămas ridicate. România, deși resimte creșterea acestor cheltuieli, rămâne una dintre cele mai accesibile țări din Uniunea Europeană în privința costurilor vieții. Un alt aspect sensibil pentru români, ce depășește doar aspectul financiar, îl reprezintă accesul la servicii medicale. În Marea Britanie, sistemul NHS este adesea menționat de românii care iau în considerare plecarea, din cauza listei lungi de aşteptare, deficitului de personal și dificultăților în accesarea consultațiilor și investigațiilor, fiind o problemă egală cu nivelul salariului pentru familii, în special pentru cei cu copii sau părinți în vârstă.
Salariile medii din România nu mai sunt comparabile cu cele din urmă cu un deceniu
Motivul principal pentru care românii au decis să părăsească țara pare să fi fost nivelul salariilor, dar situația s-a schimbat. Conform raportului ECA International, „previzionăm că economiile din Europa de Est vor depăși performanțele celor din Europa de Vest, beneficiind de o creștere economică mai accelerată și de o productivitate sporită”. De asemenea, datele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză indică faptul că salariul mediu net lunar ar urma să ajungă la 5.555 lei, echivalent cu aproximativ 1.100 de euro. În sectoare precum IT, inginerie, construcții, transport și servicii specializate, salariile pot ajunge până la 1.600 de euro pe lună. Diferențele majore apar între veniturile din România și cele din diaspora, unde un român câștigă în medie între 1.800 și 2.200 de euro. Totuși, după plata cheltuielilor de trai și a altor costuri, românii din străinătate raportează sume comparabile celor din România.
Perspectiva românilor despre situația din străinătate
Unii români care au muncit în străinătate și s-au întors în țară au declanșat discuții online despre situația actuală. Pentru cei care plănuiesc să plece din România pentru salarii mai mari și un trai mai bun, decizia devine mai dificilă. Comentariile indică faptul că situația în diaspora s-a schimbat față de acum 10-15 ani. Mai mult, românii care au experiență în străinătate susțin că un job plătit cu salariul mediu nu justifică efortul de a pleca din România.
„Acum 10-15 ani, ar fi meritat, dar astăzi nu consider că mai are sens. În condițiile în care calitatea vieții în vest a scăzut semnificativ, nu doar pentru clasa de mijloc, ci pentru toți.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Costurile facturilor la energie și utilități în Italia, Spania și Marea Britanie. Care este destinația ideală pentru stabilire?
Tot mai mulți români renunță la locurile de muncă din străinătate, iar domeniile cel mai bine plătite din țară sunt în continuare cele din sectorul privat.
