Pentru anul 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor instituții financiare și ale asociațiilor de specialitate indică faptul că România traversează o etapă fără precedent în creșterea rețelei de transport, impulsionată masiv de termenele-limită ale planului național de redresare și reziliență. La nivelul șantierelor din România, asfaltul se aplică într-un ritm accelerat, însă presiunea timpului și criza forței de muncă ar putea transforma planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi semnificative. Și nu se limitează doar la construirea autostrăzilor. Modernizarea infrastructurii feroviare rămâne o provocare majoră în cursa contra cronometru, în condițiile în care autoritățile încearcă să respecte termenele stricte stabilite de autoritățile europene.
2026 poate fi un „an record” pentru construcția de autostrăzi
Publicațiile internaționale și experții locali estimează că anul 2026 va fi cel mai prolific din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați, și 146 km în 2025, organizația Pro Infrastructură anticipează că în 2026 se va înregistra un nou record, cu aproximativ 244 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise în trafic, într-un scenariu realist. Dacă se adaugă și alte 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8, totalul estimat pentru inaugurații în noul an va ajunge la 284 km.
În prezent, România dispune de o rețea de 1.442 km de autostrăzi, cifră care depășește deja țări precum Cehia, Danemarca și Croația. Conform prognozelor API, până la finalul anului 2026, țara noastră ar putea ajunge la configurația istorică de 1.660 km de artere rapide, chiar dacă apar întârzieri sau finalizări anticipate. În plus, rețeaua rutieră exterioară Arcului Carpatic începe să fie consolidată, cu rute lungi și continue între orașele principale, precum și cu un inel complet funcțional în jurul Capitalei. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii cinci ani, iar densitatea de autostrăzi la mia de kilometri pătrați va crește semnificativ. În acest mod, România va apropia cifrele pe care le dețin țări din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea fi comparat direct cu principalele orașe europene. 
„Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 km operaționali, la care se adaugă 840,7 km proiectați pentru faza de dezvoltare și alte 486,2 km în procedură de licitație pentru construcție. După recordul din anul 2024, cu aproape 195 km finalizați și 146 km în 2025, există șanse mari să stabilim un nou record în 2026, cu aproximativ 244 km de autostrăzi și drumuri expres finalizați și deschiși în trafic, ceea ce reprezintă o premieră în estimările noastre. În scenariul cel mai optimist, sunt posibile încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8, ajungând la un total de circa 284 km”, transmit reprezentanții asociației.
Autostrada Moldovei (A7) constituie un pilon crucial în structurarea rețelei rutiere și conectarea Regiunii Moldova cu restul țării și cu Europa. În 2020, au fost deschise în folosință 16,3 km, ceea ce reprezintă jumătate din Secțiunea Buzău, iar ulterior s-au început inaugurările din sud, de la nodul rutier din Dumbrava, aproape de Ploiești. În 2024 și 2025, au fost deschise secvențial tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În prezent, circulația este operabilă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, reprezentând 43,6% din lungimea totală. Se preconizează ca până la sfârșitul lui 2026, constructorii să finalizeze 124 km noi de autostradă, în cadrul operațiunii de finalizare a etapelor de construcție, odată cu expirarea termenului de accesare a fondurilor PNRR. De asemenea, se anticipează deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș – Tigveni) a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, ce include tunelul Momaia, primul tunel rutier săpat din România.
Modernizarea rețelei feroviare, o componentă sensibilă a infrastructurii naționale
Reforma și modernizarea infrastructurii feroviare din România reprezintă o provocare acută într-un context de constrângeri de timp. Rapoartele europene indică faptul că proiectele majore de infrastructură feroviară trebuie finalizate până în 2026, pentru a evita pierderea fondurilor nerambursabile. Unul dintre cele mai importante proiecte în derulare este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Acest proiect, finanțat cu aproximativ 1,2 miliarde euro, are ca scop modernizarea rețelei și integrarea în Spațiul Feroviar European Unic, până la termenul limită de martie 2026.
Deși investițiile financiare sunt alocate, provocarea majoră rămâne administrarea proiectelor, din cauza întârzierilor administrative și lipsei de personal specializat. Chiar dacă contractele de finanțare au fost încheiate în august 2022 și majoritatea loturilor sunt în faza de proiectare și execuție, contestațiile și ritmul lent al lucrărilor exercită o presiune suplimentară asupra termenelor. Începutul efectiv al lucrărilor a avut loc abia în 2024, iar lipsa forței de muncă calificate ridică semne de întrebare în privința finalizării cu succes a proiectului, considerat esențial pentru infrastructura națională.
Impactul economic și strategic al infrastructurii rutiere și feroviare în România
În condițiile unei politici de consolidare fiscală și a unei cereri interne fragile, investițiile publice în infrastructură mențin rolul de catalizator pentru o creștere economică moderată în 2026, estimată între 1,1% și 1,4%. Conform studiilor realizate de către ING Think și Colliers, fondurile europene alocate pentru proiectele de infrastructură vor contribui modest la evoluția PIB-ului național. Această situație survine în contextul în care alte domenii suferă o retragere a impulsului economic. După recesiunea din anul 2024, sectorul construcțiilor s-a stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și investiții energetice, devine un pilon dominant al economiei naționale.
Provocări legate de forța de muncă în implementarea proiectelor finanțate din PNRR
Lipsa de personal specializat reprezintă un obstacol semnificativ pentru sectorul construcțiilor, influențând modul de derulare și finalizare a proiectelor. În acest sens, autoritățile au aprobat, pentru acest an, admiterea a 90.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România. Măsura răspunde solicitărilor angajatorilor, care s-au plâns frecvent de lipsa muncitorilor calificați, mai ales în domeniul construcțiilor. În plus, patronatele avertizează că sectorul are nevoie de investiții și finanțări suplimentare pentru a susține ritmul lucrărilor, chiar și în condiții de constrângeri de personal.
O altă dificultate majoră o constituie finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Guvernul a adoptat, în august 2025, o ordonanță de urgență pentru a evita riscurile fiscale și pentru a concentra resursele disponibile asupra proiectelor cu șanse reale de atingere a obiectivelor până la sfârșitul lunii august 2026. Astfel, se prioritizează proiectele cu progres semnificativ, în timp ce cele cu mai puțin de 30% realizare pot fi suspendate sau restartate, dacă nu au perspective reale de finalizare.
„Investițiile din PNRR vor continua într-un mod planificat pentru a asigura finalizarea proiectelor până în august 2026, conform angajamentelor României în dialogul cu autoritățile europene”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ministrul Finanțelor a aprobat cel de-al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1, simbolic denumită „Prima autostradă care traversează Carpații în linie dreaptă”
- Autoritățile europene au transferat fonduri pentru șoselele românești, cu aproape 600 de milioane de euro în conturile BNR
