România rămâne o țară atrăgătoare, însă cu infrastructură deficitară și număr redus de turiști. Dacă anul anterior am înregistrat un record negativ, fiind singura țară din Europa care a atras mai puțini vizitatori internaționali decât în perioada comunistă, în 2026 perspectivele pentru turismul românesc se axează pe sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă și recunoaștere pe plan internațional. Totuși, lipsa unei strategii coerente a autorităților, politica publică incoerentă din ultimii ani și bugetul de promovare extrem de redus subminază potențialul turistic, transformând România într-un ideal frumos, dar încă nerealizat ca motor economic.
Media internațională și rapoartele de specialitate plasează România ca destinație emergentă în 2026. Traseul Via Transilvanica a fost menționat în prestigioasa publicație britanică The Sunday Times în lista „Cele mai bune noi excursii din 2026”, fiind recomandat pentru peisajele rurale conservate și experiențele culturale. De asemenea, publicații precum Travel and Tour World prezintă țara noastră ca o „perlă a turismului natural”, iar revista de lux AFAR a inclus Bucureștiul printre cele mai frumoase locuri de vizitat în 2026, datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest.
Destinațiile românești recomandate de presa internațională
Island a putea avea o concurență serioasă în 2026 în domeniul ecoturismului. Deși a fost timp de multă vreme o alegere preferată pentru aventurieri și iubitorii de natură spectaculoasă, presa internațională consideră că Islanda ar putea fi eclipsată de România, mai ales datorită regiunilor Harghita și Munților Carpați. România a înregistrat progrese modeste în infrastructura turismului ecologic și a promovat explorarea acestor zone pe jos, cu bicicleta sau pe cai. Harghita devine un loc preferat pentru turiști datorită peisajelor nealterate și munților vulcanici activi, spre deosebire de Islanda, unde au devenit deja prea aglomerate. Apele termale bogate în minerale, lacurile și izvoarele geotermale sporesc atractivitatea turistică a României.
Munții din România oferă un cadru ideal pentru ecoturism și drumeții, fiind potriviți pentru cei care doresc aer curat și trasee provocatoare. Carpații sau Făgărașul sunt mai puțin frecventați decât Alpii, dar oferă priveliști uimitoare, precum și floră și faună unice, neatinse de turismul de masă. Activități precum traversarea Transfăgărășanului, considerat unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din lume, atrag aventurieri și fotografi. Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiverse zone din Europa, oferind oportunități de explorare a florei și faunei sălbatice în timpul navigației.
Tendințe globale care influențează comportamentul turistic în 2026
Conform datelor colectate de BBC Travel de la principalele lanțuri hoteliere, agenții de turism și experți în domeniu, în 2026 se va promova turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. România are un avantaj competitiv datorită mediului sălbatic, bazinelor extinse de natură virgină, satelor tradiționale și proiectelor de rewilding, fiind o destinație propice pentru cei care doresc să se deconecteze de tehnologie și să se bucure de liniște. Deși vor să renunțe la tehnologie, turiștii vor folosi totuși inteligența artificială, care va deveni un „copilot invizibil”, pentru planificarea călătoriilor. În același timp, interesul pentru segmentul de lux crește, iar până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România estimează un avans de 2.000 de camere de lux, prin branduri precum Marriott, Hilton și Accor.
Taxele turistice se vor majora în orașele mari, inclusiv în București
Turiștii internaționali vor resimți impactul măsurilor guvernamentale de limitare a supraturismului, prin creșterea sau introducerea taxelor turistice. În cazul României, Consiliul General al Municipiului București a aprobat o taxă de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși fondurile obținute vor fi parțial folosite pentru promovarea orașului, această măsură a generat nemulțumiri în sectorul HoReCa, în special în rândul unităților mici de cazare, care se tem de scăderea clienților. Taxa turistică va fi aplicată și în alte orașe turistice precum Brașov și Cluj.
Comparativ, în alte orașe europene,tarifele turiste sunt mai mari: în Edinburgh reprezintă 5% din costul total al cazării, iar în Los Angeles se ridică la 15,5%. În Thailanda și Kyoto, de asemenea, vor fi implementate taxe turistice din mijlocul anului 2026: în Thailanda, 8 euro pentru turiștii cu avionul și 4 euro pentru cei care sosesc cu vapori; în Kyoto, hotelurile de lux vor percepe aproximativ 60 euro/noapte, în timp ce cazările mai mici vor cere circa 1,3 euro/noapte. Surpriză, însă, din Europa: Amsterdam rămâne cea mai costisitoare destinație europeană, cu o taxă turistică de 15 euro pe noapte.
Date oficiale contrazic optimismul media internațională
Sursa: Institutul Național de Statistică
Potrivit datelor INS, în primele nouă luni ale anului 2025, numărul turiștilor cazați în structurile de cazare din România a fost de aproximativ 10,95 milioane, în scădere cu 1,8% față de aceeași perioadă din 2024. Din total, 82,2% erau turiști români, iar 17,8% străini. Numărul total de nopți petrecute a fost de circa 23,88 milioane, cu o scădere de 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Economiștii avertizează că România are nevoie de un buget anual de promovare de cel puțin 30 de milioane de euro pentru piețele externe. În 2025, bugetul pentru promovare turistică a fost de doar 2 milioane de euro, similar cu suma investită de Grecia într-o singură campanie online. Creșterea inflației și a poverii fiscale reprezintă factori de risc major pentru turismul românesc. Deși 2026 este perceput ca an de consolidare, lipsa unei strategii clare de atragere a vizitatorilor internaționali riscă ca România să rămână o destinație frumoasă, dar insuficient explorată.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- România prioritizează măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul turistic, ceea ce a dus la o contribuție de 8,4% la PIB în 2025. În timp ce România frânează, Bulgaria accelerează în domeniul turismului.
- Turismul românesc încheie un an cu rezultate negative, însă operatorii pot găsi soluții în piețele occidentale.
