Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața transformărilor semnificative de nivel global.
El a criticat absenta unei direcții clare în politica externă a țării și a menționat că România „nu are poziții definite aproape pe niciun subiect, nu-și stabilește propria direcție, se aliniază la opțiunile altor state și plutește fără consecințe într-o mare deschisă și agitată”.
Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR a explicat opțiunile României în această lume agitată și în rapidă schimbare, unde, de la anexarea Crimeii în 2014, Rusia a vizat clar rescrierea ordinii globale. 
Kelemen Hunor a subliniat că primul pas esențial este renunțarea la iluzii.
„În primul rând, trebuie să abandonăm toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internațională a fost întotdeauna definită de învingători și de națiuni influente. Schimbarea și continuitatea în ordinea mondială sunt inevitabile. Nu putem preciza cu exactitate durata acestei transformări, dar este sigur că rivalitatea tot mai periculoasă dintre marile puteri va continua mulți ani”, a afirmat acesta.
În opinia sa, România nu obține nimic din pasivitate, iar „plângerea constantă, protestele împotriva vechii ordini și așteptările silențioase nu reprezintă o strategie eficientă, nici pentru state mai mici ca România”.
Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității actuale în România este crucială pentru a evita riscuri majore.
„Recunoașterea acestui fapt reprezintă primul pas pentru a preveni o situație neașteptată. Este necesar să fim pragmatici: realpolitikul este singura cale sustenabilă. Aceasta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să își construiască politica externă pe valori fundamentale, lipsite de nuanțe ideologice, care pentru statele mici sunt de natură existențială”, a scris Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a menționat că asumarea unor valori comune cu diverse orientări politice nu schimbă esența problemei. „Este o discuție diferită dacă anumite valori sunt adoptate și de partide sau mișcări suveraniste, chiar dacă acestea sunt criticate acum”, a adăugat el.
El a susținut că, pe lângă alianțele existente, trebuie încheiate noi parteneriate. „O națiune mică, situată la periferie, acționând singură, este vulnerabilă și condamnată la eșec: economic slabă, dependentă constant de importuri, cu o forță militară redusă și incapabilă să se apere în fața unui agresor puternic. Prin urmare, aderarea la NATO și UE trebuie să fie priorită”, a explicat acesta.
Din punct de vedere politic, Kelemen Hunor apreciază că poziția României este fragilă.
„România nu are poziții asumate pe majoritatea subiectelor și nu-și stabilește propria direcție, aliniază la alte opțiuni și navighează în derivă pe apele agitate ale unui mare ocean”.
Kelemen Hunor a evidențiat câteva direcții concrete pentru acțiune în relațiile externe ale țării.
„Relația cu Polonia și Finlanda trebuie consolidată prioritar, iar relațiile cu Turcia trebuie extinse cu mult peste nivelul actual. De asemenea, o prezență activă în Balcanii de Vest și formarea unor alianțe solide în regiune ar asigura o mai mare autonomie și influență a țării”.
„Prin poziția sa geografică, Bucureștiul poate să fie un facilitator între Orientul Mijlociu și Caucaz, dar această potențialitate nu este pe deplin valorificată. România trebuie să devină un actor principal în inițiativele pentru reformele UE, colaborând în mod coordonat cu țările mici și mijlocii, deoarece interesele globale și europene coincid mai mult decât pare la prima vedere”, a adăugat el.
