Un nou episod de condiții meteorologice extreme din Statele Unite a inflamat din nou dezbaterile politice și științifice legate de schimbările climatice. Un vortex polar intens, care aduce temperaturi foarte scăzute și ninsori masive pe o jumătate de țară, a fost interpretat de Donald Trump drept „dovadă” împotriva existenței încălzirii globale. Mesajul său, publicat pe Truth Social, ironizează consensul științific și reia retorica cunoscută a fostului și actualului președinte american: „Ce s-a întâmplat cu încălzirea globală?”. Problema este că explicațiile climatologilor indică exact contrariul.
Ce reprezintă vortexul polar și motivul pentru care frigul arctic ajunge în SUA
Vortexul polar reprezintă o extensive sistem atmosferic, o „centură” de vânturi puternice ce înconjoară regiunea Arctică și menține, de obicei, aerul extrem de rece blocat la latitudini înalte. Când acest vortex este stabil, iernile din America de Nord și Europa sunt relativ constante. Însă, când vortexul slăbește sau se extinde, aerul arctic poate coborî semnificativ spre sud, provocând perioade de frig sever, viscole și înghețuri periculoase.
Această dinamică stă la baza furtunii de iarnă care traversează Statele Unite, de la Munții Stâncoși până pe Coasta de Est. Meteorologii avertizează că peste 230 de milioane de oameni pot fi afectați, cu drumuri transformate în patinoare, pene de curent și temperaturi periculoase pentru vieți. Însă, pentru cercetători în domeniul climatic, acest mecanism nu contrazice încălzirea globală, ci este direct legat de ea, conform publicației The Guardian.
Paradoxul climatic: de ce o planetă mai caldă poate genera valuri de frig extrem
Cercetările recente indică faptul că Arctica se încălzește de până la patru ori mai rapid decât restul globului. Acest „amplificator arsatic” are efecte în lanț: topirea gheții marine reduce capacitatea regiunii de a reflecta radiația solară, accelerând și mai mult processul de încălzire. De asemenea, diferența de temperatură dintre zona arctică și latitudinile inferioare scade, ceea ce slăbește vortexul polar.
Rezultatul paradoxal este: deși temperatura globală medie crește, vortexul polar devine mai instabil, iar „buzunare” de aer polar pot coborî spre sud, provocând episoade scurte, dar intense, de frig extrem. Cercetările recente sugerează că aceste perturbări ale vortexului polar ar putea deveni mai frecvente într-o lume în care temperatura continuă să crească, nu mai rar.
De ce o furtună nu contrazice modificările climatice
Specialiștii în climatologie evidențiază constant diferența dintre vreme și climă. Un eveniment meteorologic izolat, chiar și unul spectaculos, oferă puține informații despre tendințele pe termen lung. Datele indică clar că, în Statele Unite, iernile se încălzesd mai rapid decât alte anotimpuri, iar perioadele de frig extrem devin, în medie, mai scurte. De exemplu, episoadele de ger au scăzut cu aproximativ șase zile, în medie, din anii ’70 încoace.
Totodată, zilele cu temperaturi record ridicate depășesc considerabil cele cu temperaturi minime extreme. Chiar și cele mai reci temperaturi anuale resimțite de populație sunt, în prezent, cu peste 2,5°C mai ridicate față de acum câteva decenii. Discrepanța este ilustrată și de deficitul sever de zăpadă din unele sectoare ale vestului SUA, afectând stațiunile de schi, subliniind încă o dată caracterul dezechilibrat al climatului actual.
Politică, retorică și adevărul științific
Mesajele lui Donald Trump se înscriu într-un tipar folosit anterior de contestare a științei climatice, utilizând episoade de vreme rece ca argument emoțional. Însă, consensul în domeniu rămâne ferm: planeta se încălzește, iar schimbările climatice nu înseamnă dispariția iernilor, ci o climă mai instabilă, cu extreme mai pronunțate.
Pe scurt, vortexul polar invocat ca „dovadă” împotriva încălzirii globale este, de fapt, unul dintre fenomenele pe care oamenii de știință le analizează tocmai pentru a înțelege modul în care o planetă mai caldă poate produce contraste mai violente. Frigul extrem nu înlătură criza climatică – în multe cazuri, o confirmă.