Austria anunță reducerea TVA-ului la produsele de bază pentru a diminua presiunea asupra prețurilor și pentru a susține puterea de cumpărare. În contrast, România a majorat TVA-ul pentru alimente, în pofida inflației mult mai ridicate comparativ cu Austria. Diferența de strategie a fost evidențiată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care afirmă că autoritățile române au ales o soluție simplă: transferul costurilor direct asupra populației.
Guvernul austriac a decis ca, începând din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente esențiale să fie redus sub pragul de 5%, ca măsură de combatere a unei inflații de aproximativ 4%. Autoritățile menționează că obiectivul este menținerea prețurilor accesibile și reducerea presiunii financiare asupra consumatorilor într-un context de costuri ridicate. Lista exactă a produselor va fi stabilită ulterior.
„Populația din Austria, cu un PIB pe cap de locuitor de circa 60.000 de euro, plătește taxe pe alimente la mai puțin de jumătate față de români, ale căror venituri per cap de locuitor sunt de aproximativ 20.000 euro. Guvernul României pare să prioritizeze reducerea deficitului și schemele de sprijin pentru companii de partid, în detrimentul populației”, afirmă Claudiu Năsui.
Năsui menționează și faptul că Austria nu se află într-o situație fiscală ideală. În pofida unui deficit mai mare și a unei datorii publice care se apropie de 80% din PIB, guvernul austriac a ales să reducă impactul fiscal direct asupra cetățenilor, mai ales în ceea ce privește costurile de bază, precum alimentele.
România mărește TVA-ul la alimente la 11%
Din 1 august 2025, în România, TVA-ul pentru produsele alimentare de bază a fost majorat la 11%, după reorganizarea cotelor reduse de TVA. Această schimbare a apărut în contextul unui val de creșteri de prețuri. Analizele din toamna anului 2025 au relevat că alimentele sunt cele mai sensibile la modificările fiscale, fiind resimțite rapid la raft. Fructele s-au scumpit, în medie, cu 15%, iar laptele cu peste 11%.
Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, afirmă că politica fiscală adoptată de România pune mai multă presiune pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă aceste costuri.
„Nu trebuie să credeți că în Austria sunt lipsuri. În ciuda inflației, au un deficit de aproximativ 5% și o datorie publică de 80% din PIB. Problema nu este chiar atât de gravă, însă diferența constă în faptul că guvernul austriac a ales să nu-și încarce populația cu poveri fiscale suplimentare, punând accent pe evitarea impactului asupra cetățenilor. În schimb, în România, guvernul a fost mai preocupat de schemele de sprijin pentru firme și de investiții, lăsând în urmă preocuparea pentru cetățeni”, explică Năsui.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, românii vor avea de suportat creșteri ale impozitelor pe case și terenuri, inclusiv pentru proprietățile mai vechi.
