Renumitul economist Bogdan Glăvan avertizează, printr-o postare online, că România se confruntă cu o criză economică mascată de fluxurile masive de fonduri europene. În acest an, țara noastră va primi 20 miliarde de euro, din care 10 miliarde din PNRR și alte 10 miliarde subvenții pentru agricultură și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează o creștere economică de 1%, economistul afirmă că acest procent reflectă mai degrabă aportul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne.
Deși ministrul Finanțelor a declarat că România va avea în 2026 „un buget pentru relansare și investiții”, datele prezentate în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă a instituției oficiale indică clar că România va înregistra o creștere reală de doar 1%. În acest context, Bogdan Glăvan atrage atenția că această creștere este o iluzie, susținută artificial de fondurile europene, subvențiile agricole și fondurile de convergență.
„În acest an, în România intră 20 miliarde de euro, echivalentul a 5% din PIB, iar economia crește cu 1%! Ce s-ar întâmpla dacă nu am beneficia de cele 10 miliarde de euro din PNRR plus cele 10 miliarde de euro din subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil, economia ar micșora cu 4%. Am simplificat ca să fiu clar,” afirmă Bogdan Glăvan.
Criza economică a României, mascată statistic de autorități
Specialistul subliniază că în România există o criză economică manifestată în rândul companiilor, în zonele rurale și urbane, iar autoritățile încearcă să o mascheze prin influxul masiv de fonduri europene. De asemenea, economistul afirmă că acești bani, deși intrați în buget, nu sunt distribuiți uniform către populație, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale speciale. Mai mult, fără aceste fonduri externe, economia românească ar înregistra o scădere de cel puțin 4%, iar creșterea aparentă nu reflectă performanța reală a sectorului intern.
„Criza economică există. Este reală. Se simte în rândul firmelor, în zonele rurale și urbane din țară. Ea este mascată statistic de influxul acestor fonduri europene, care însă nu sunt repartizate în mod egal tuturor românilor, ci ajung în buzunare private prin canale speciale. România nu va avea o creștere echitabilă și incluzivă până când instituțiile sale nu vor deveni mai incluzive. Din păcate, majorarea poverii fiscale duce la creșterea politicilor extractive, opuse celor incluzive,” explică Bogdan Glăvan.
De asemenea, datele oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul estimat, iar cheltuielile au depășit planul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost rezultatul unor operațiuni contabile discutabile realizate de Guvernul Bolojan. Practic, România a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, bani inaccesibili pentru recuperare, în timp ce în execuția bugetară au fost raportate venituri din PNRR pe care nu le-a încasat efectiv. Astfel, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai eficiente decât cea reală, arătând rezultate contabile în care împrumuturile pierdute din PNRR au fost trecute ca venituri, generând un plus de 10 miliarde de lei, adică peste 0,5% din PIB.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
