După ce Guvernul a propus un set amplu de măsuri pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică, focusul se mută acum către un subiect sensibil: pensiile de serviciu din sistemele de ordine publică și apărare națională. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că următoarea etapă a reformelor va viza exact acest domeniu, iar schimbările ar putea influența direct pensiile militarilor și polițiștilor.
Creșterea vârstei de pensionare, o urgentă necesitate
Șeful Executivului afirmă că una dintre direcțiile principale ale reformei constă în apropierea vârstei de pensionare de nivelul standard din sistemul public. În alte cuvinte, pensionările foarte timpurii vor deveni excepții, nu reguli generale. Declarațiile premierului apar în contextul unor dezbateri intense privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, un proiect aflat încă în analiza Curții Constituționale.
Ilie Bolojan a precizat că nemulțumirea publică este alimentată de situații dificil de justificat pentru contribuabili. A exemplificat cazul unui șef de poliție care s-a retras din activitate la doar 47 de ani, subliniind că astfel de situații afectează percepția cetățenilor asupra echității sistemului de pensii. În opinia sa, astfel de realități devin insuportabile într-o societate confruntată cu presiuni bugetare și un deficit acut de forță de muncă. 
Premierul a evidențiat că majorarea vârstei de pensionare nu reprezintă un simplu demers politic, ci o necesitate impusă de contextul economic și demografic. România se confruntă cu o populație îmbătrânită și cu dificultăți din ce în ce mai mari în înlocuirea specialiștilor care ies devreme din sistem. „Nu mai avem cu cine să îi înlocuim”, a avertizat Bolojan, menționând că pensionările la 50 sau 52 de ani devin nesustenabile pe termen lung.
Reforma, contestată de Consiliul Superior al Magistraturii
Diferentele între sistemele de pensii de serviciu sunt evidente și din punct de vedere numeric. Conform datelor prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii, în justiție sunt aproximativ 5.000 de beneficiari de pensii de serviciu. În schimb, în sistemele de apărare, ordine publică și siguranță națională, numărul depășește 210.000. Totuși, proiectul de reformă pentru magistrați, un grup mult mai restrâns, nu a fost încă aprobat, Curtea Constituțională urmând să-și exprime opinia asupra constituționalității măsurilor pe 11 februarie.
Proiectul privind pensiile magistraților a fost criticat vehement de CSM, de magistrați și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat CCR. În ceea ce privește sistemele de ordine publică și apărare, jurisprudența Curții Constituționale indică faptul că pensiile de serviciu se aplică angajaților din instituții precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, SIE, STS, precum și structurilor din Ministerul Justiției.
În acest context tensionat, Executivul consideră reforma inevitabilă. Mesajul transmis de premier este clar: fără ajustări serioase, sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil, iar costurile vor fi suportate de întreaga societate.
