Când auzi expresia „−47,4°C”, te gândești la baterii care își pierd eficiența, motoare care „îngheață” în mod real și senzori care nu mai pot distinge nimic într-un alb uniform. De aceea, demonstrația realizată de Unitree cu robotul său umanoid reprezintă nu doar o performanță tehnologică, ci și un semnal clar că industria începe să mute accentul de la „poate funcționa” la „poate funcționa oriunde”.
Într-un context în care tot mai multe companii promit roboți care să opereze în fabrici, depozite sau locuințe, rezistența la condiții dure devine un criteriu esențial de maturitate tehnologică. Iar un traseu autonom, pe zăpadă și în frig extrem, este o probă care evidențiază toate vulnerabilitățile ascunse ale sistemului.
Proba din Xinjiang: 130.000 de pași și o emblemă desenată pe zăpadă
Testul s-a desfășurat pe un teren acoperit de zăpadă în regiunea Xinjiang, în zona Altay, unde robotul Unitree G1 a parcurs autonom peste 130.000 de pași în temperaturi de −47,4°C. În timpul traseului, a „cartografiat” pe teren o emblemă a Jocurilor Olimpice de iarnă, cu dimensiuni de 186 metri lungime și 100 metri lățime, conform informațiilor din presa chineză specializată. 
Aspectul cel mai interesant nu este doar distanța parcursă, ci și nivelul de autonomie în condiții de frig extrem. Pe hârtie, multe platforme bipede „știu” să meargă; în realitate, când temperatura scade la valori care afectează chimia bateriilor și viscozitatea lubrifianților, stabilitatea devine o provocare. De aceea, faptul că această demonstrație este prezentată ca o premieră în mers autonom în asemenea condiții subliniază ambiția de a valida robotul într-un scenariu în care eșecul e mult mai probabil decât succesul.
Un robot a rezistat −47°C și a parcurs 130.000 de pași
Compania Unitree a testat robotul său umanoid G1 în regiunea Xinjiang, China.
La temperaturi de până la −47,5°C, robotul a mers pe zăpadă o distanță echivalentă cu 130.000 de pași.
În timpul…
Navigație de centimetru și planificare adaptivă: importanța combinației
Un element esențial al demonstrației a fost utilizarea sistemului chinez BeiDou pentru poziționare în timp real, la nivel de centimetru, împreună cu capabilități de planificare flexibilă a traseului. Cu alte cuvinte, robotul nu a mers „după un model prestabilit”, ci a folosit ghidare precisă și ajustări dinamice pentru a finaliza provocarea.
În termeni simpli, acest lucru mută discuția de la simpla echilibrare mecanică la autonomie reală: robotul trebuie să știe unde se află, unde trebuie să ajungă și cum să se corecteze pe parcurs. În zăpadă, chiar și diferențele minore de aderentă pot schimba pasul optim, iar orice deviere mică, repetată de mii de ori, devine o eroare majoră. Aici se evidențiază valoarea unei navigații extrem de precise, susținută de algoritmi care ajustează deciziile în mers.
Pentru o explicație mai simplă, gândește-te la un om care merge noaptea pe teren necunoscut: dacă are doar simțul echilibrului, înaintează cu dificultate și ezitare; dacă are și hartă, GPS și reflexe rapide, își păstrează ritmul. În robotică, combinația între poziționare, percepție și planificare transformă mersul biped de la o demonstrație de laborator în unelte de teren reale.
Unitree și perspectivele platformei G1, dincolo de clipurile video
Unitree este o companie de robotică fondată în 2016 în Hangzhou, provincia Zhejiang, specializată în cercetare, dezvoltare, producție și comercializare de roboți de performanță ridicată, pentru consumatori și industrie. În ultimii ani, compania și-a consolidat reputația în domeniul roboților patrupedi, apoi a început să promoveze agresiv roboți umanoizi.
Modelul G1, lansat în 2024, este prezentat ca un umanoid compact, cu o greutate de aproximativ 35 kg și o înălțime de circa 127 cm. Platforma dispune de între 23 și 43 de motoare în zonele articulărilor, în funcție de configurație, și cuplu maxim de aproximativ 120 Nm pe articulație. În setul de senzori se regăsesc, de regulă, LiDAR 3D și camere de profunzime, iar software-ul promovează propriul model unificat pentru robotică și tehnici de învățare prin reinforcement learning.
Dincolo de specificații, direcția strategică este clară: G1 pare a fi o platformă relativ accesibilă comparativ cu alte proiecte humanoide, dar suficient de avansată pentru a fi inclusă în teste care, acum câțiva ani, ar fi fost considerate imposibile. Când o companie anunță livrări de mii de unități anual, înseamnă că intenționează să nu mai fie doar un proiect demonstrativ, ci o soluție de piață durabilă.
Frigul extrem, un „boss final” pentru roboți și impactul competiției cu Tesla
Temperaturile foarte scăzute afectează rapid orice sistem electromecanic. Bateriile își pierd o parte semnificativă din capacitate și putere, influențând direct funcționarea motoarelor și controlerelor. Materialele pot deveni mai rigide sau fragile, iar lubrifianții își modifică comportamentul. În plus, mediul real nu oferă condiții controlate de laborator: zăpada ascunde denivelări, crustele și zonele fațate fac să varieze constant aderența. Pentru un robot bipedal, asta înseamnă corecții permanente; o deviere mică necorectată corect poate duce la cădere, oprire de siguranță sau eșec total.
De aceea, o traversare autonomă lungă reprezintă un indicator important de robustețe, chiar dacă nu dovedește individual pregătirea pentru medii industriale de temperaturi extreme. Este un pas spre conceptul în care umanoizii trebuie să opereze în diferite „sezoane” ale mediului real: hale frigorifice, depozite neîncălzite și misiuni de inspecție în zone izolate.
Totodată, demonstrația Unitree se inserează într-un context competitiv tot mai clar: Tesla continuă să avanseze în dezvoltarea roboților umanoid, iar în discursurile din domeniu devine tot mai evident faptul că provocarea principală pentru companiile americane va veni din China, unde combinația dintre producția la scară largă și inteligența artificială accelerată poate reduce rapid diferențele. În următorii ani, nu va mai fi vorba doar despre „cine face cele mai spectaculoase demonstrații”, ci despre cine poate livra o platformă stabilă, reproductibilă și suficient de economică pentru a fi produsă în volum.
Un indicator simplu pentru evoluție: frecvența testelor în condiții neprielnice (frig, ploaie, teren variat) și ritmul de implementare a noilor tehnologii de către companii. Acolo se confruntă de obicei diferența dintre promisiune și realitate.
