ACTUALIZARE. Milionarul Elon Musk răspunde cu un „wow” în contextul comentariilor contului conservator Lord Bebo, preocupat de situația din România, privind raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră:
„Guvernul SUA a criticat direct Uniunea Europeană pentru faptul că a manipulat alegerile din România! Este o situație incredibilă, dacă te gândești bine. SUA sugerează că Europa falsifică alegerile pentru ca candidații lor să câștige, iar acest lucru NU reprezintă o practică democratică”. 
Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de Stat al SUA, anunță de asemenea că va analiza raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură, în cadrul Conferinței de la Munchen din februarie.
Știrea de bază: Raportul conține numeroase mențiuni privind situația din România și dedicate unui capitol complet despre alegerile prezidențiale anulate din țară.
„Măsurile de reducere a libertății criticilor unui candidat și susținătorilor săi sunt profund antidemocratice. Autoritățile europene și române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile anterioare legate de influența Rusiei nu au fost confirmate”, conform raportului Congresului SUA.
Donald Trump și Jim Jordan
Raportul evidențiază aspecte legate direct de România:
„De la implementarea DSA în 2023, Uniunea Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, precum și pentru alegerile europene din iunie 2024.”
Documentele nepublice prezentate autorităților demonstrează modul în care UE a exercitat presiuni regulate asupra platformelor înaintea scrutinurilor pentru a favoriza anumite partide conservatoare sau populiste.
Comisia Europeană a adoptat cele mai dure măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale, câștigate de candidatul independent și populist Călin Georgescu, după ce serviciile române de informații au susținut că acesta a fost susținut de Rusia printr-o campanie coordonată pe TikTok.
Documentele interne TikTok prezentate autorităților sugerează că această narațiune nu este susținută de dovezi. În comunicațiile cu Comisia Europeană, TikTok a afirmat că „nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi despre o rețea coordonată de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu”, contrazicând acuzațiile autorităților de informații.
Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoarte din mass-media citând autoritatea fiscală a României au indicat că „suspectul de interferență rusească a fost de fapt finanțat de un alt partid politic românesc”. Însă rezultatele alegerilor au rămas neschimbate, iar în mai 2025, candidatul sistemului a câștigat alegerile anticipate pentru președinție.
Comisia Europeană a activat un mecanism de cenzură denumit „sistem de răspuns rapid” în preajma diferitelor alegeri europene recente.
În cadrul acestor sisteme, verificatorii de informații reglementați de UE pot solicita prioritar acțiuni de cenzură în săptămânile premergătoare și ulterior scrutinurilor. Acești verificatori sunt în majoritate proveniți din stânga politică și favorizează cenzura opiniei neconvenționale, ceea ce creează un stimulent pentru suprimarea discursului critic față de pozițiile Uniunii Europene.
Uniunea Europeană a activat sisteme similare înaintea alegerilor din Franța (2024), Moldova (2024), România (2024-2025) și Germania (2025).
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 s-a desfășurat pe 24 noiembrie, cu o surpriză: candidatul populist Călin Georgescu a acceșionat în turul doi, învingând candidatul centrist Elena Lasconi.
Însă, între primul și al doilea tur, Curtea Constituțională a anulat votul, invocând că serviciile de informații române au susținut că Rusia a influențat campania lui Georgescu pe rețelele sociale.
Raportările post-electorale au indicat faptul că alte grupuri politice din România ar fi fost implicate în susținerea campaniei de manipulare online.
Autoritatea electorală din România i-a interzis lui Georgescu să candidze în alegerile reluate din mai 2025.
Documentele interne TikTok și corespondențele cu autoritățile române și europene indică faptul că narațiunea privind interferența Rusiei este nefondată.
Echipele de informații ale TikTok au evaluat că Rusia nu a desfășurat o campanie coordonată pentru sprijinirea candidatului Georgescu și au transmis în mod repetat acest lucru autorităților din România și EU. În plus, înainte de alegerile anulate, autoritățile române au impus restricții pentru conținutul cu opinii favorabile lui Georgescu, inclusiv ordine globale de eliminare.
După scrutin, în condițiile acuzațiilor nefondate privind interferența rusească, Comisia Europeană a inițiat o anchetă formală asupra practicilor de moderare ale TikTok privind discursul politic.
Autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului politic, acționând dincolo de procedurile stabilite deeregulile DSA, pentru a limita informațiile critice în perioada electorală.
TikTok a declarat că abordarea autorităților române privind eliminarea conținutului a fost excesiv de extinsă și că aceste cereri nu au fost însoțite de argumente juridice solide, ci doar de interpretări largi ale puterii de intervenție a autorităților.
De exemplu, autoritățile române au solicitat eliminarea conținutului pentru că era „lipsit de respect față de partidul PSD”, partea dominantă în coaliția de guvernare.
Între primul și al doilea tur, ordinele au devenit și mai stricte: TikTok a fost îndemnat să elimine toate materialele cu Călin Georgescu.
Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor și susținătorilor candidatulilor – sunt profund antidemocratice. Platforma a refuzat să elimine postările pro-Georgescu ale utilizatorilor, justificând această decizie prin libertatea de exprimare.
Solicitările de eliminare au inclus și un ordin global de cenzurare pentru anumite videoclipuri pro-Georgescu.
Ca răspuns la o hotărâre judecătorească românească, TikTok a blocat temporar anumite videoclipuri, invocând neconcordanța cu legislația privind transparența finanțării campaniilor electorale. Instituția de reglementare a declarat ulterior că această decizie este valabilă și în alte țări.
Platforma TikTok a continuat să refuze eliminarea conținutului conform legislației române, ceea ce a nemulțumit autoritățile locale.
După alegeri, Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși conținutul a fost blocat pe teritoriul țării, acesta rămâne accesibil din alte locații și poate fi redistribuit.
Limitarea conținutului la nivel global contravine suveranității naționale și permite autorităților străine să cenzureze în jurisdicții diferite, depășind limitele legii.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, invocând acuzațiile serviciului de informații privind influența și campania rusă pe TikTok.
Echipa de cercetare a TikTok a declarat în mod repetat că nu deține dovezi care să susțină aceste acuzații și că nu a identificat operațiuni coordonate de influență externă.
În rapoartele oficiale, TikTok a specificat că a monitorizat trei operațiuni de influență coordonată (CIO), toate desfășurate în România și fără legătură cu Rusia, doar unul vizând promovarea candidatul Georgescu, utilizând mai puțin de 2.000 de urmăritori.
La patru zile după alegeri, TikTok a informat autoritățile locale despre activitatea suspectă legată de promovarea politică, fără a face legături cu Rusia. Investigațiile ulterioare evidențiază implicarea unui alt partid politic în campania online.
De fapt, afirmațiile privind interferența rusească au fost contrazise de documente interne și de analizarea activităților platformei pe perioada electorală.
Comentariile oficiale ale TikTok arată că autoritățile române au încercat să limiteze conținutul politic favorabil anumitor candidați, în special înainte și după scrutin, utilizând ordine și restricții instituționale.
După scrutin, politica de moderare a conținutului a continuat să fie influențată de presiunile autorităților și de încercările de a restricționa discursul critic cu privire la anumite candidaturi și teme politice.
Consorțiul de reglementare europeană a stabilit criterii și proceduri pentru limitarea discursului politic online, legitimize și chiar încurajate de autoritățile UE în cadrul unor întâlniri și inițiative speciale.
Toate aceste măsuri, aplicate preponderent înaintea alegerilor, au vizat înlăturarea opiniilor contrare și promovarea unei narațiuni unice despre alegerile și influența externă.
Acest regim de control și cenzură, inclusiv asupra discursului politic legitimat, a fost intensificat după adoptarea DSA, devenind o normă pentru mai multe scrutinuri europene și naționale.
Astfel, acțiunile derulate până în prezent ridică întrebări legate de libertatea de exprimare și suveranitatea statelor în contextul digital, precum și de influența externă în procesul electoral.
Este esențial să se analizeze și să se asigure transparența acestor practici pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor în spațiul online.
