Conform mărturiilor nord-coreenilor care au fugit din regim, citate de Sky News, unii adolescenți au fost executați pentru vizionarea serialului Squid Game.
Un caz de pedeapsă cu moartea în Coreea de Nord a fost semnalat în provincia Yanggang.
Un alt incident de execuție pentru vizionarea serialului Squid Game a fost documentat în 2021 de Radio Free Asia în provincia Hamgyong de Nord. 
„Aceste rapoarte din diverse provincii indică multiple execuții asociate cu seriale”, menționează Amnesty International.
Martorii nord-coreeni care au fugit descriu un climat de teroare în care cultura sud-coreeană este considerată o infracțiune gravă.
Cele mai sărace persoane suportă cele mai dure sancțiuni, în timp ce cei înstăriți reușesc să evite urmărirea penală prin mită oficialilor corupți.
Musica K-pop, un risc major
Nord-coreenii care au fugit de regim menționează pericolul asociat muzicii străine, în special genului K-pop.
Respondenții fac referire la trupa mondială BTS și amintesc anchetele din 2021 asupra adolescenților surprinși ascultând „idoli” în provincia Pyongan de Sud.
Choi Suvin, care a fugit în 2019, afirmă că „oamenii sunt sancționați pentru aceeași faptă, însă totul depinde de bani”.
Nord-coreenii își vând locuințele pentru a obține între 5.000 și 10.000 de dolari și a evita închisoarea.
Kim Joonsik, în vârstă de 28 de ani, declară că a fost prins de trei ori urmărind seriale sud-coreene fără a suferi consecințe datorită „relațiilor” sale.
Trei prieteni ai surorii sale au fost condamnați la ani de muncă forțată în finalul anilor 2010 pentru aceeași infracțiune, deoarece familiile lor nu puteau plăti amenda.
Pedeapsa publică pentru „educație ideologică”
Executarea publică este utilizată ca metodă de „educație ideologică” în Coreea de Nord, conform mărturiilor mai multor martori.
Choi Suvin menționează că a asistat la o execuție în Sinuiju în 2017-2018 pentru distribuirea presupuselor materiale media străine.
Zeci de mii de persoane au fost nevoite să asiste la aceste execuții publice în Coreea de Nord.
Kim Eunju își amintește că, la vârsta de 16-17 ani, elevii erau aduși pentru a fi martori la execuțiile persoanelor suspectate de vizionarea sau distribuirea de materiale media sud-coreene.
Sarah Brooks, director adjunct regional al Amnesty International, vorbește despre „reprimare combinată cu corupție”.
Cadrul legal obligă la sancțiuni pentru „gândirea și cultura reacționară”, legea din 2020 catalogând conținutul sud-coreean ca „ideologie coruptă”.
Consumul de conținut sud-coreean poate duce la 5-15 ani de muncă silnică în Coreea de Nord.
Distribuirea sau vizionarea în grup implică pedepse mai drastice, inclusiv riscul de moarte.
