România a obținut cinci medalii la Campionatul European, însă sportivii au ajuns la competiție, conform spuselor, fără sprijin financiar din partea federației.
Deși autoritatea sportivă transmite impresia că meritul le aparține în totalitate, în realitate nu este chiar așa. România a încheiat Campionatul European E.K.F. de la Limassol cu un bilanț de cinci medalii – una de aur, una de argint și trei de bronz, la care se adaugă cinci clasări pe locul 5 și patru pe locul 9.
Un rezultat remarcabil pentru karate-ul românesc, obținut însă într-un context care ridică semne serioase de întrebare. 
Răzvan Florea a devenit campion european la kata cadeți, aducând singura medalie de aur a delegației. Mihai Doloman a câștigat argintul la kumite juniori, categoria -76 kg. Medaliile de bronz au fost obținute de Maria Bălănescu (kumite cadeți -47 kg), Ioana Bălănescu (kumite cadeți -54 kg) și Victor Igarelu (kumite cadeți +70 kg).
Pe locul 5 s-au clasat Bianca Popescu (kumite cadeți -61 kg), Carina Popescu (kumite cadeți +61 kg), David Mutu (kumite juniori -55 kg), Patricia Năstas (kumite U21 -50 kg) și Nicolas Modi (kata U21). Locul 9 a fost ocupat de Lorena Baicu (kumite juniori -48 kg), Ștefan Crivăț (kumite juniori -68 kg), Larisa Ivașcu (kumite U21 -68 kg) și David Vasile (kumite U21 +84 kg).
Rezultatele sunt cu atât mai semnificative cu cât la Campionatul European E.K.F. participă un singur sportiv din fiecare țară în fiecare categorie.
În esență, este competiția celor mai buni din Europa, unde fiecare medaliat învinge campioni naționali, iar nivelul competițional este extrem de ridicat.
Performanță fără sprijin financiar
Dincolo de rezultatele obținute, există și o realitate mai puțin vizibilă. Participarea la Campionatul European a fost suportată integral de sportivi și de familiile lor, fără sprijin financiar din partea Federației Române de Karate.
Costul participării a fost de aproximativ 4.210 lei pentru fiecare sportiv, acoperind taxa de înscriere, transportul și cazarea. La această sumă s-au adăugat cheltuielile personale necesare pentru deplasare internațională. Pentru multe familii, participarea a reprezentat un efort financiar considerabil, asumat pentru ca sportivii să reprezinte România la cel mai înalt nivel european.
De asemenea, au existat situații în care sportivi calificați nu au putut participa din cauza limitingilor financiare, fiind înlocuiți de alți sportivi. În aceste condiții, rezultatele ar fi putut fi și mai bune dacă toți sportivii calificați ar fi avut posibilitatea de a lua parte la competiție.
„Am avut două sportive calificate la Campionatul European, care și-au câștigat locul pe tatami prin rezultate și muncă. Din păcate, au fost nevoite să renunțe din cauza costurilor de deplasare suportate de familii. Este dificil să explici unui copil că e cel mai bun, să îl motivezi pentru performanță, când nu are fondurile necesare pentru participare”, a explicat pentru ProSport Cătălin Dumitru, antrenor la SCM Gloria Buzău.
Mesaje oficiale versus realitate
În același timp, Federația Română de Karate a transmis pe Facebook un mesaj de mulțumire adresat președintelui Octavian Amzulescu, menționând:
„Mulțumim domnului președinte Octavian Amzulescu pentru prezența și sprijinul acordat sportivilor la această competiție. Susținerea continuă și implicarea sa sunt o motivație importantă pentru sportivi, antrenori, arbitri și cluburile afiliate federației.”
Contrastul dintre mesajele oficiale și situația reală privind sprijinul financiar rămâne evident.
Cert este că rezultatele de la Limassol au fost obținute în principal prin efortul sportivilor, antrenorilor și sacrificiul familiilor, în condițiile în care, la nivel de sport de performanță, sprijinul financiar din partea instituțiilor sportive ar trebui să fie o prioritate.
În această perspectivă, performanțele obținute nu pot fi atribuibile în totalitate „prezenței” sau „susținerii” oficiale ale federației, ci reprezintă direct rezultatul muncii celor implicați zilnic în sală și al familiilor care au făcut posibilă participarea la această competiție.
